NU CONSILIERI PE BANI PUBLICI !

Sistemul electoral românesc, unul de esenţă democratică, permite  electoratului să aşeze în fruntea obştei pe aceia care sunt potenţial realizatorii proiectelor lor, pe aceia care să le îndeplinească aspiraţiile lor de cultură şi civilizaţiei la o viaţă mai bună. E drept că aceştia, din momentul alegerii lor în calitate de consilieri, se depărtează de propriul program electoral dând oamenilor sentimentul că au fost asimilaţi de putere sau că îşi satisfac propriile interese ori de grup. Este ceea ce se cheamă în politologie erodarea  imaginii.
Foarte puţini sunt cei care rămân consecvenţi, coboară în mulţime, trec peste interesele de partid, se gândesc şi acţionează în folosul tuturor cetăţenilor. A devenit astăzi evident că mentalitatea  bolşevică cine nu e cu noi e împotriva noastră acţionează  primordial şi sălbatic în societatea românească. Suntem încă departe de a gândi că a fi diferiţi nu înseamnă a fi duşmani, că altfelitatea  este singurul criteriu democratic ce permite  reunirea în  matca fertilă a progresului a apelor  de pe  versanţii aceluiaşi relief.
Cetăţenii au sentimentul că aleşii sunt primii care toacă banii publici şi îi irosesc în folos personal  ori de grup, că cei aflaţi vremelnic la putere  acţionează doar pentru a acumula în folosul lor. Se pierde, în vreme de criză, sensul sacrificiului colectiv iar  ceea ce în societăţile moderne, avansate, se construieşte  vreme de generaţii, la noi se întâmplă –miraculos – în  câteva clipite pe parcursul unei legislaturi. Criza este doar pentru unii, se vorbeşte din ce în ce mai des la nivelul unui electorat hrănit cu deziluzii şi zvonuri, cu dezamăgiri şi distorsiuni.
O privire atentă în istoria recentă arată cum naţiuni  astăzi prospere şi civilizate au  înţeles sensul sacrificiului colectiv. Când candidezi pentru a fi consilier, local ori judeţean, eşti un soi de idealist care vrei demnitatea pentru a sluji comunitatea onest şi dezinteresat. Nu pentru banii publici din care eşti, atât cât se poate, retribuit. Gândiţi-vă câte  fonduri direcţionate corect spre nevoile oamenilor s-ar obţine dacă nici un consilier nu ar mai  primi bani pentru activitatea  prestată  iar în ochii oamenilor prestarea  lor ar  fi una de onoare. Onoare, cinste, muncă, patriotism? Vă mai amintiţi sensul acestor cuvinte  ce par scoase din uzul vieţii cotidiene?
E timpul  să reaşezăm ordinea morală în viaţa publică şi să ne îndreptăm spre cei care  ne-au ales şi vor alege curând. Un pas necesar ar fi şi acesta pe care îl propun : consilierii locali să nu mai fie retribuiţi pentru activitatea lor. Se va vedea atunci câţi vor mai avea  elanul de a fi în fruntea obştii, chiar dacă suma este puţin mai mare decât simbolică. Oamenii vor aprecia, desigur, că răsplata efortului consilierilor va fi  o localitate mai civilizată condusă de oameni inimoşi şi oneşti care au o imagine morală şi dau un exemplu de solidarizare cu întreaga comunitate.
O astfel de propunere pe care o lansez poate să devină nu numai un prilej imediat de atac politic, ci un frumos  exemplu de conduită civică. Gândiţi-vă că ai grijă de familia ta numai din iubire şi din grijă sinceră pentru viitorul ei. Gesturile simple, mărunte, prefigurează înfăptuirile comunităţii. Cine va zice alături de mine că banii publici se cuvin binelui public, că trebuie să ajungă la cei care au efectiv nevoie de  ajutorul nostru?
Un calcul matematic simplu şi un calcul moral elementar ne arată că se poate ca nici un consilier local să nu mai primească vreun avantaj financiar pentru că încearcă să gândească şi să înfăptuiască în folosul alegătorilor (dacă o face!). Răsplata morală va fi astfel cu mult mai mare . Pledoaria mea  se întemeiază pe o cugetare a lui Nicolae Iorga la care vă rog să reflectaţi: Sunt prieteni pentru nevoie, prieteni de nevoie şi prieteni în afară de orice nevoie – cei puţini! E bine ca în sezonul în care apele încep să se tulbure să vă gândiţi ce fel de prieteni aveţi.
Daniel Stoian
consilier local al oraşului Vălenii de Munte

DIALOG, PROIECTE ŞI REALIZĂRI, NU DEMAGOGIE

Glasul  consilierului local: Daniel Stoian

Un fapt important pentru cetăţenii oraşului, implicaţi în evaluarea  vieţii politice, sociale şi culturale a localităţii, este cunoaşterea activităţii consilierilor locali. Este un proces firesc, normal,  în care realitatea se amestecă cu maşina de zvonuri, sentimentele cu raţiunea şi consecinţa este  denaturarea adevărului şi distorsionarea imaginii reale. În fond, omul vrea să ştie ce fac cei pe care i-a votat, sau cum ar zice o vorbă din popor, vor să ştie pe ce au dat banii.

De multe ori lipsa de dialog este cauza acestui fenomen care se amplifică pe fondul crizei economice şi morale când  cetăţeanul pierde cumpăna dreaptă a valorii. Mai grav este opinia potrivit căreia toţi sunt la fel, că întreaga noastră clasă politică este o apă şi un pământ. Oamenii trebuie să ştie că mai există onestitate şi voinţă politică de a lucra în slujba lor, a comunităţii întregi, că în ciuda dificultăţilor de  natură diferită, se fac acţiuni concrete, reale, cu oameni şi pentru oameni. În sensul acesta amintesc concetăţenilor câteva realizări notabile care depăşesc activitatea curentă de consilier local.

Semnalez în primul rând  implementarea şi derularea a două proiecte  cu finanţare din Fondul Social European  prin Programul Operaţional Sectorial, Dezvoltarea Resurselor Umane, program intitulat Un viitor pentru tine! Constând în integrarea pe piaţa muncii în judeţul Prahova prin formarea profesională, consiliere şi medierea locurilor de muncă în turism. În acest proiect au fost antrenaţi o sută de tineri şomeri din mediul rural si urban care se specializează în recepţionişti, ghizi turistici, agenţi de turism şi lucrători în pensiune în zona Văii Teleajenului.

Am sprijinit efectiv derularea cursurilor de formare în domeniul transporturilor adresate  numai femeilor, şi acest program derulat cu sprijin financiar european. Pentru celebrarea feminităţii, am derulat un proiect cultural oferind 108 invitaţii domnişoarelor şi doamnelor din oraşul nostru la spectacolul de teatru Mă mut la mama jucat la Sala Palatului din Bucureşti la 8 martie.

Elevilor olimpici din Colegiul Naţional „Nicolae Iorga” le-am oferit o excursie gratuită la Bucureşti la un spectacol  muzical internaţional la aceeaşi Sală a Palatului la începutul lui iunie.

Împreună cu televiziunea Valea Prahovei am realizat un ciclu de emisiuni de promovare a Văii Teleajenului prezentând punctele de atracţie şi de interes investiţional în localităţile Vălenii de Munte, Izvoare, Măneciu, Drajna, Ceraşu, Starchiojd şi Bătrâni.

Tinerilor vălenari le-am oferit  săptămânal, în cadrul Asociaţiei pentru Dezvoltarea Locală a Văii Teleajenului posibilitatea să se destindă sportiv  în cadrul unui campionat judeţean  organizat în spaţiul SC Ana Maria Pop din Ploieşti cu sprijinul financiar obţinut de mine  din fonduri private.

Editez revista care dă expresie legăturilor de prietenie dintre  poporul nostru şi cel chinez considerând că zona Văii Teleajenului are un potenţial natural, economic şi turistic formidabil pentru investitorii chinezi şi străini în general, pentru atragerea de fonduri în vederea dezvoltării. Expoziţiile vernisate la Casa de Cultură a oraşului Hong Kong –citadelă a Chinei şiChina-artă şi tradiţie reprezintă un pas în direcţia cunoaşterii reciproce.

În calitate de secretar al Filialei Prahova a Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România, marfă şi persoane, mi-am adus efectiv contribuţia la reglementarea şi optimizarea acestei activităţi importante, la intrarea ei în baze legale.

Nu în ultimul rând amintesc  că am dus la bun sfârşit donarea a 800 de diplome pentru premiere elevilor din  instituţiile de învăţământ vălenare pentru care Primăria nu a găsit fondurile necesare minimei răsplătiri a elevilor care aduc faimă oraşului nostru.

De un răsunet naţional se va bucura  proiectul de promovare a Văii Teleajenului în cadrulFestivalului Rododendronului de la Cheia în perioada 1-3 iulie 2011 la care vor participa eminenţe ale vieţii noastre ştiinţifice şi artistice în cadrul unor manifestări de amploare sub aspect  intelectual şi civic.

Am considerat că interesele de partid nu pot fi o piedică în calea colaborării şi pentru dezvoltarea noastră. Deschis acestui principiu şi găsind înţelegerea uni cerc larg de vălenari din diversitatea spectrului politic, în mod special a deputatului Mihai Apostolache, sper să-mi duc la bun sfârşit proiectele socio-culturale despre care voi face vorbire ulterior. De aceea rămân deschis  sugestiilor concetăţenilor, dialogului cotidian cu aceştia pentru că numai împreună şi pentru noi toţi putem realiza ceva notabil în acest oraş. În această vară fierbinte când agitaţia electorală a început să se producă, oamenii trebuie să ştie ce s-a realizat de fiecare în parte pentru a nu mai cădea pradă demagogiei şi vorbelor deşarte, pentru a vedea în noianul de vorbe goale şi zvonuri adevărul adevărat despre cei care îi reprezintă. De aceea un bilanţ cinstit în faţa vălenarilor este binevenit fiecărui ales pentru ca oamenii să constate cât a realizat fiecare din ceea ce a promis şi mai ales cu ce preţ.

Daniel STOIAN

M-AM OPUS ŞI AM VOTAT ÎMPOTRIVA VÂNZĂRII PROPRIETĂŢILOR ACESTUI ORAŞ

Interviu cu domnul DANIEL STOIAN,

consilier local al oraşului Vălenii de Munte

Reporter: – Stimate domnule consilier, sunt anumite voci, în special  aceea a domnului primar PSD, Mircea Niţu, care vă acuză cã sunteţi “împotriva oraşului”, că nu votaţi “aşa cum trebuie” în şedinţele Consiliului Local din care faceţi parte ca membru PNDC, cã nu sunteţi “cuminte”, că luaţi cuvântul prea des, că vă opuneţi dezvoltării armonioase a oraşului Vălenii de Munte, că sunteţi influenţabil şi că votaţi cum vi se sugerează de către altcineva şi nu în conformitate cu propria dumneavoatră conştiinţă, că sunteţi “Gică-Contra”. Care este adevărul? Să le luăm pe rând.

Daniel Stoian: – În primul rând aş dori săvă spun de ce m-au caracterizat cei din PSD şi din PNL (în frunte cu primarul şi viceprimarul) ca fiind “Gică-Contra”. Dumneavoastră şi cititorii dumneavoastră veţi putea să mă caracterizaţi şi să spuneţi dacă sunt sau nu sunt un “Gică-Contra”, după ce am să vă dau unele exemple concrete. În 2008, la începutul mandatului meu de consilier local, ca şi pânã astăzi, nu primeam şi nu primesc decât ordinea de zi a fiecărei şedinţe de consiliu ce urmează a avea loc. Normal şi corect mi se pare ca fiecărui consilier să i se dea întreg materialul ce urmează a fi discutat în şedinţă. Şi să se dea din timp, cel puţin cu 10 zile înainte, astfel încât aceste proiecte care trebuie votate să fie “rumegate”, să fie gândite şi procesate. Or, de fiecare dată comisiile se întrunesc cu trei zile înainte de şedinţa Consiliului Local, se trece foarte repede prin materialul de şedinþã şi nu ai timp să ajungi să vezi ce vei vota. Toată această “politică” de procedură era şi este  voită şi bine planificată. Cel care trebuia să se ocupe de buna desfăşurare a întregii şedinţe era domnul secretar, Inţă Paul. Convingerea mea fermă este că intenţionat făcea acest lucru ca să nu putem să ne dăm seama ce este corect şi ce nu în respectivele proiecte de hotărâri. Membrii Consiliului Local nu sunt jurişti ca să poată să-şi dea seama ce este legal, ce nu este legal. Luau de bazã ceea ce li se comunica din partea domnului secretar.

Mai mult decât atât, în procesele verbale de şedinţă nu erau consemnate toate luările de cuvânt ale consilierilor, ci doar ceea ce vroia secretarul să consemneze. Dovada am fãcut-o printr-o înregistrare audio-video care a fost prima şi ultima înregistrare, pentru că, în următoarea şedinţă, domnul primar a solicitat să se voteze de către consilieri ca şedinţele de consiliu să nu mai fie înre-gistrate, deşi legea spune clar că şedinţele Consiliului Local sunt publice. Şi vreau să vă spun că, la insistenţele secretarului, solicitarea primarului a fost votată favorabil.

Aici este vorba de transparenţă. Cetăţenii oraşului trebuie să vadă care dintre consilieri sunt pentru oraş, care sunt pentru interesele de grup şi care pentru interesul său personal. Mai mult, încă din 2008 am insistat ca site-ul primăriei să fie actualizat ca cetăţenii oraşului să vadă proiectele de hotărâri, să vadă ce s-a hotărât, să vadă procesul verbal, să vadă activitatea sau inactivitatea consilierilor locali. În sfârşit, după doi ani de zile s-a remediat acest aspect.

De altfel secretarul Paul Inţă se afla şi într-o flagrantă stare de incompatibilitate.

Cum adicã?

Pentru că dânsul făcea parte din Consiliul de Administraţie al Parcului Industrial. Legea nu-i permite unui funcţionar public să facă parte din aceste consilii de administraţii, A.G.A. etc.

Şi nu aţi făcut nimic pentru remedierea acestei situaţii?

Am sesizat instituţia prefectului. Comisia de Disciplină a Prefecturii Prahova ne-a comunicat că, într-adevăr, domnul secretar Paul Inţă se afla în incompatibilitate.

Mai aveţi şi alte exemple în care aţi fost catalogat ca fiind “Gică-Contra”?

Da. La sfãrşitul anului 2009, începutul lui 2010, într-o şedinţă de consiliu s-a stabilit ca directorului Parcului Industrial să i se mărească salariul. Se propusese să fie cam de 70 de milioane de lei vechi, iar domnul primar şi domnul secretar susţineau că este o decizie legalã şi înţeleaptă, că legea permite ca acesta să fie salarizat la nivelul unui ministru subsecretar de stat. Ceea ce era aberant. Evident că m-am opus şi le-am atras atenţia că nu va trece ianuarie-februarie şi vor reveni la hotărâre, ceea ce s-a şi întâmplat.

Care era interesul lor?

Intereseul lor era următorul: cei care fac parte din Consiliul de Administraţie sau care fac parte din AGA, primesc 10 la sută din salariul directorului de parc industrial. Puteţi spune că sunt un Gică-Contra? Sunt, dar la acele proiecte de hotărâri care au fost iniţiate din interese personale.

Un alt exemplu este acela al SPS (servicul public de specialitate). SPS putea fi salvat. Hidro-Prahova nu a făcut altceva decât să înghită patrimoniul SPS. Deci, Consiliul Local a votat şi aprobat concesionarea, în primă fază, acum, mai nou, delegarea de gestiune.

Cum se traduce asta?

Înseamnă că ei doar încasează bani (la ultima şedinţă au mai cerut încă 1,5 miliarde lei), în schimb nu fac nimic. Deci, Hidro-Prahova încasează bani de la bugetul local şi de la populaţie, pe apă şi canal, şi nu fac niciun fel de reparaţii. Dacă m-am opus acestei hotărâri, iar am fost Gică-Contra? Pentru ei da, pentru mine, nu. Vreau să vă mai spun ceva. Domnul primar a fãcut în aşa fel ca în toate comisiile, că e la Consiliul Local, că e la spital, că e la grădiniţă, la colegiu etc., majoritari (că sunt 5, că sunt 7, că sunt 11), să fie PSD şi PNL. Astfel orice hotărâre s-ar lua este în favoarea şi în interesele lor personale.

Vă mai dau un exemplu. Eu am fost ofiţer de carierã şi ultimul meu loc de muncă a fost la Parchetul Naţional Anticorupţie. S-a înfiinţat Comisia de Poliţie Locală, o dată cu înfiinţarea Poliţiei Locale. Vi se pare normal ca eu, ca militar şi ca om de structură, să nu fiu inclus, să fie incluşi neaveniţi? De ce? Pentru că şi de această dată îi încurcam. Deci, eu sunt un om care i-am încurcat şi-i voi încurca. M-am mai opus şi am votat împotrivă la vânzările proprietăţilor Consiliului Local, fie că au fost terenuri, fie că au fost clădiri. În concepţia mea, Primăria trebuie să fie proprietar, în nici un caz să-şi vândă proprietatea. Poate să concesioneze, chiar şi pe 50 de ani, dacă e vorba de o firmă serioasă care vine şi aduce profit şi creează locuri de muncă pentru vălenari.

Alt exemplu. Am reuşit să obţinem, cu mare greutate,  bani pentru Clubul Sportiv (unde a mai rămas doar secţia de fotbal). S-a votat în Consiliul Local acel buget. Ştiţi că luni de zile, cât am fost în turul campionatului, acei bani nu au fost daţi clubului? Pentru că nu a vrut domnul primar! Au fost daţi când nu mai era ce să faci cu ei. Nu domnul primar gestionează acest club, ci Consiliul Local, pentru că este al Consiliului Local. Dânsul are o problemã: cu sportul, cu sănătatea, cu învăţâmântul… La un moment dat a trimis Poliţia Co-munitară şi nu a lăsat echipa de juniori să-şi desfăşoare etapa. A trebuit sã merg personal ca să rezolv problema.

Alte aspecte. S-au aprobat prin vot în Consiliul Local atâtea studii de fezabilitate, dar multe dintre ele nu s-au concretizat. Deci, noi am votat pentru hârtii care sunt plătite de la bugetul local.

De fiecare dată se votează la pachet. De pildă se supune la vot un proiect de hotărâre care se referă, generic, la “înfrumuseţarea oraşului”. Şi-acolo sunt zeci de străzi, pe care nu mai poţi avea control. Ar trebui luate separat: strada X, strada Y, strada Z etc., ca să poţi urmări fiecare obiectiv de investiţie în parte.

Voi cerceta arhiva şi o discutăm pe fiecare caz, pe fiecare hotărâre de consiliu cu care eu nu am fost de acord ca să-mi spuneţi dumneavoastră şi cititorii ziarului dacă sunt sau nu un Gică-Contra, dacă sunt “împotriva oraşului” sau dacă nu votez “cum trebuie”.

Care sunt, în viziunea dumneavoastră priorităţile oraşului Vălenii de Munte? Către ce obiective ar trebui dirijate  resursele bugetare?

Canalizarea oraşului este primordială. Apoi Spitalul Orăşenesc. Este singurul pe Valea Teleajenului şi a fost salvat, el deservind şi zona Slănicului.

De o mare importanţă este construirea unei şosele de centură care să ocolească zona centrală a oraşului Vălenii de Munte. Se pot evita astfel atât accidentele grave (cum a fost   acela de pe trecerea de pietoni în dreptul Şcolii Miuleşti – accident în care au fost omorâţi doi copii), cât şi aglomeraţia  din zona centrală a oraşului nostru.

Rezolvarea problemei câinilor fără stăpân este de asemenea importantă. Şi mai sunt desigur o serie întreagă de probleme, dar de o importanţă mai mică decât cele amintite.

În toate planurile şi proiectele de viitor, am în vedere crearea locurilor de muncă şi creşterea calităţii vieţii.

Proiectele de hotărâri prezentate de primar în şedinţele de consiliu spre aprobare, sunt bine făcute? Cu responsabilitate civică? Sau există vicii ascunse cu bună ştiinţă, pentru a promova, prin votul consilierilor, anumite hotărâri de consiliu care să slujească intersele economice ale acoliţilor primarului (PSD) şi viceprimarului Vasile Gheorghe (PNL)?

Foarte multe dintre ele au vicii. Oamenii nu ştiu ce votează. Se vede asta chiar după cum sunt puse pe ordinea de zi. Cele care trebuie votate şi aprobate (care sunt în interesul PSD şi al PNL) sunt în capul listei iar celelalte la sfârşitul listei. Proiectele vin deja gata redactate. Acolo trebuie să existe o expunere de motive care să ajungă la consilieri. Şi, mă repet, se votează la pachet, gen  “Înfrumuseţarea oraşului”, deci îmbracă 50 de străzi.

Or, nu este normal. Pentru fiecare stradă ar trebui să existe un raport separat. Cu ce se propune, cu studiul de fezabilitate, cât cost, care-i termenul de execuţie ş.a.m.d. Nu să vină, ulterior, primarul să spună “păi ştiţi, aţi votat, Consiliul Local a votat”, căci atunci nu mai ai ce să f aci. Acesta a fost şi este motivul pentru care eu nu am votat şi nu votez “la pachet”. Am refuzat de multe ori să semnez procesul verbal din şedinţa anterioară, pentru că nu erau consemnate lucruri reale, pentru că nu sunt consemnate luările de cuvânt ale tuturor consilierilor, ci doar pe acele care convin primarului.

E adevărat cã în Consiliul Local votul este unul politic?

Da. Şi este normal să fie aşa. Toate partidele îşi susţin punctul de vedere. Toţi o fac, dar aceste voturi ar trebui să fie constructive, să slujească interesul cetăţenilor, al tuturor. Aşa ar trebui gândit. Şi să ştiţi că cele mai mari ambiţii nu le au cei de la PDL sau de la PNDC, ci chiar cei aflaţi în PSD şi PNL cu primarul şi viceprimarul în frunte. Ei deţin majoritatea în toate comisiile şi în Consiliul Local. Ei îşi votează toate legile care îi avantajează numai pe ei, pentru că sunt majoritari. Vă dau un exemplu care mi se pare anormal. Cele mai multe voturi la alegerile locale le-a obţinut domnul doctor Găjman Doru, ca indepen-dent. Acestui om nu i s-a dat nimic, nicio comisie (abia acum se pare că e pe la SAM), pentru că, spune domnul primar “acesta este algoritmul politic”. Păi dacă ar trebui să mergem după un algoritm, domnul doctor Găjman, cu toate voturile pe care le-a avut la alegeri, ar trebui să fie în toate comisiile.

În fiţuica sa “Vălenii de Munte” pe care primarul o plăteşte din banii cetăţenilor contribuabili, din banii publici, pentru a-şi aduce singur osanale, Mircea Niţu vă acuză personal pe dumneavoastră (şi pe consilierii PDL) că sunteţi împotriva construirii unei toalete publice în Parcul Central al oraşului şi a unei săli de sport la Şcoala de Arte şi Meserii “Ing. Gh. Pănculescu”. Sunteţi împotrivă?

Referitor la fiţuica asta eu i-am spus primarului, într-o discuţie la Comisia Juridică: “domnule vrei un ziar, fă-ţi domnule un ziar personal sau de partid unde să ne acuzi şi să ne înjuri cum vrei dumneata, dar nu o face într-o fiţuică pe care o plăteşti cu bani de la bugetul public, adică şi din banii mei şi ai celorlalţi consilieri pe care-i acuzi că sunt “împotriva oraşului”.

Dar, să revin la întrebarea dumneavoastră. Sunt şi nu sunt împotriva celor două construcţii. Să vă explic. Încă o dată vă spun că eu nu votez la pachet. Într-un proiect de hotărâre erau trecute Sala de Sport de la SAM şi WC-ul public din Piaţa oraşului. Sunt două chestiuni distincte.

De ce aţi votat împotriva acestui proiect?

Pentru că mai importantă este terminarea Sălii de Sport de la Grupul Şcolar “Romeo Constantinescu” decât Sala de Sport la SAM. şi asta datorită faptului că numărul de elevi de  la Grupul Şcolar este mult mai mare şi, în consecinţă, şi numărul orelor de educaţie fizică este mai mare decât la Şcoala “Gh. Pãnculescu.” Am votat împotriva construirii unei toalete publice în Parcul Central al oraşului din următoarele motive: 1. Acea toaletă publică ar avea cam 100 de metri pătraţi. Vă puteţi imagina ce înseamnă 100 de metri pătraţi? Investiţia este enorm de mare; 2. Cei care sunt în parc, că sunt pensionari sau părinţi cu copii, nu se vor duce în acea toaletă (care va fi pe bani), se vor duce tot acasă, că sunt din zona respectivă. Nici bucureşteanul n-o să oprească el la Vălenii de Munte ca să folosească toaleta din Parcul Central. Eu i-am spus domnului primar următorul lucru: haideţi să încheiem discuţia pe tema asta, că toată lumea doreşte o toaletă publică, dar haideţi să facem din una trei toalete şi să le plasăm în zonele care prezintă interes. Adică una ar trebui să fie la gară, unde aglomeraţia umană este mare, a doua la Muzeul “N. Iorga” unde există traficul de turişti, şi a treia în Piaţa oraşului. Astfel proiectul capătă şi rentabilitate. Din una singură facem trei. Acestea sunt motivele pentru care eu nu am votat proiectul.

Datorită criticilor aduse de subsemnatul în ziarul “Vălenii”, primarul Mircea Niţu, a înţeles că noile parcuri de joacă pentru copii trebuie împrejmuite pentru siguranţa copiilor, a înţeles că trebuie să schimbe coşurile de gunoi stradale de la periferia oraşului (în special de pe strada Ştefan cel Mare – care şi acum suferă din punctul de vedere al aspectului, fiind o stradă care nu intră în calculele primarului). Credeţi că erau necesare aceste investiţii, acum într-o perioadă de criză? Mă refer în special la parcul din spatele primăriei care, din punctul meu de vedere, este inutil.

Nu cred că erau necesare să fie făcute acum. În spatele Primăriei mai utilă ar fi fost o parcare cu plată.

Ce părere aveţi de aspectul de bazar pe care-l are oraşul datorită comerţului stradal ?

Nu este în ordine, nu dă bine oraşului. Gândiţi-vă că oraşul este tranzitat, DN 1A fiind o arteră de circulaţie extrem de aglomerată. Ce spun cei care trec prin oraş? Ce cred ei? Aici e comună, sat, oraş?

Dar, există Hotărârea Consiliului Local nr. 23/31.03.2005, care interzice acest comerţ. De ce nu este respectată şi aplicată?

Trebuie să înţelegem un singur lucru: Consiliul Local este legislativul, cel care elaborează legi, care le votează, iar primarul şi aparatul primarului, cei din subordinea sa alcătuiesc executivul care trebuie să pună în aplicare hotărârile de consiliu local.

Pentru cititorii noştri, ce înseamnă “a trece din domeniul public în domeniul privat”? Cu ce scop se face această “trecere”?

Atâta timp cât un teren sau o clădire se află în domeniul public ele nu pot fi vândute. În momentul în care le-ai trecut în domeniul privat, executivul poate să facă ce vrea cu ele. Din acest motiv vă spuneam că eu nu sunt de acord cu aceste treceri din public în privat, cu vânzările, pentru că aceste bunuri nu sunt ale noastre, nici ale primarului, ci sunt ale oraşului, ale cetăţenilor, ale copiilor noştri…

Ce credeţi că este important pentru oraş în etapa actuală?

Atragerea de fonduri europene. Reînvierea spiritului lui Nicolae Iorga. E nevoie de un om la conducerea oraşului care să împletească politicul cu economicul, cu cultura, care să nu fie reticent, cum este domnul primar, cu învăţământul, cu sănătatea, cu sportul… Îmi amintesc că la un moment dat primarul Mircea Niţu, a spus că acei copii de la ţară nu au ce să caute la Colegiul “Nicolae Iorga”! El care s-a născut la Slon-Ceraşu. Şi să ştiţi că şi sportul şi cultura pot să aducă bani la bugetul local.

Veţi mai candida la alegerile viitoare?

În contextul în care se va creea o echipă cu care să mă identific, voi participa.

În final, ce vreţi să comunicaţi conlocuitorilor dumneavoastră?

Aş dori ca locuitorii acestui oraş să fie mai selectivi şi să voteze cu responsabilitate viitorul primar. Un primar care să fie flexibil, un primar care să vadă înainte şi care să respecte trecutul. Îi asigur pe concetăţenii mei că voi rămâne acelaşi om intransigent, obiectiv, deschis către toată lumea.

Vã mulţumesc pentru timpul acordat.

Vă mulţumesc şi eu.