PITORESC DIN ALTE VREMI (II)

Cu luciditate Miron Radu Paraschivescu evită idealizarea şi capcanele nostalgiei, îngrădind  idilicul vieţii de altădată de la ţară prin contrapuncte din viaţă atât de misterioasă  şi a şatrei: „Candva demult, un crang de brazi/ Pazea un vechi castel;/O satra de tigani nomazi/A poposit in el…./Tiganie,tiganie,/doar cin’ te-a vazut te stie!/Tiganie ,neagra-sluta,/cin’ te vede nu te uita.” („Cantic de paj”). Se pare ca cititorul primeste de-a gata, numai bună de aplicat, reţeta fericirii. Suferinţa, sacrificiul, bucuria, gratitudinea, dragostea împărtăşită sau neimplinita , iată tot atâtea premise ale fericirii, căi înspre ea şi ceva inefabil din modul simplu, franc, de altfel, de a ni le pune în faţă ne îndreptăţeşte să credem că autorul le-a trăit, că le transmite din „privilegiata” poziţie a omului fericit. Ciudat este că această fericire  din şatra este amestec de bine si de rau , de rosu pasional si de suflet  negru, de focuri aprinse in fapt de seara si de ochi din care fulgera scantei, de sentimente antitetice traite cu o furie mai greu de inteles: ”In pridvor sta visatoare/fata neagra,neagra floare,/paru-i rosu ca de sange/ochii-n roua parc-ar plange.” („Cantic de fata neagra”) E furia omului liber,nesupus unor conventii. Satra e lumea sentimentelor traite pana la epuizare, e spatiul razbunarilor, al descantecelor si blestemelor ce fac si desfac bariere intre personajele ce o populeaza. Aflam că asa cum spune Alexandru Paleologu  „realitatea cea mai de preţ, «realitatea », repet, este sufletul. A nu ţi-l ’pierde’, a ţi-l salva, a ţi-l mântui, e dintotdeauna marea temă a conduitei morale, fie de natură laică, fie religioasă. Nu există nenorocire mai mare decât cea de a-ţi pierde sufletul, e pur şi simplu imbecilitate; imbecilitatea nu e niciodată o scuză, ci o circumstanţă agravantă.” (Alexandru Paleologu „Despre lucrurile cu adevărat importante Polirom, Iaşi, 1997). Si oamenii din „Baladele”lui M.R.Paraschivescu nu isi pierd sufletul.
Iată-mă astfel în căutarea nu atât a lucrurilor cu adevărat importante cât a autorului ce le propune, a eu-lui care îşi reclamă o atare autoritate, a subiectivităţii ajunse la acea stare de conştienţă în care abordarea unei asemenea teme nu este un act de bravadă intelectuală sau un joc periculos (cu mărgelele de sticlă?), ci o necesitate a spiritului, o (disperată) încercare de a aşeza esenţele şi valorile în matca lor firească de repere universale şi eterne.

Nu e oare acolo (în aceste texte) concentrată o parte din înţelepciunea, suferinţa, cunoaşterea, iubirea lumii? Şi nu este poetul cel care au pus de fiecare dată la îndoială limitele sensibilităţii noastre, cel care a împins aceste limite mereu mai aproape de esenţe, de frumos, de adevăr?

Îmi pare că Miron Radu Paraschivescu nu e niciodată în „afara” subiectelor pe care le abordează, că demersul lui trece materialul investigat prin toată fiinţa lui, că nimic din sine nu rămâne indiferent sau letargic la ceea ce îi este pus în faţă, că astfel înţelegerea celuilalt devine implicit cunoaştere de sine:” Tiganie,tiganie,/doar cin’ te-a iubit te stie!/Doar in mine mai traiesti/dantuind negre povesti” (Cantic  de paj”).        Totuşi, sau poate tocmai de aceea, aceasta parte a operei poetului îşi are ezitările ei, căci pare construită într-un ritm organic, cu excepţionale intuiţii, dar şi cu slăbiciuni, dar e mereu plină de viaţă, degajată, alertă, amendând, chiar şi printre rânduri, închistarea, „lenea minţii”, acomodarea cu răul, barbaria, teroarea, ipocrizia, minciuna; proclamând bucuria de a trăi, de a simţi, de a cunoaşte, de a înţelege, de a-ţi găsi cu onestitate şi modestie propriul loc.M.R.Paraschivescu  impune in lirica romaneasca, un topos securizant in care eu-l se refugiaza din calea agresiunii istoriei.

Prof. Georgeta Nicoleta  CHIROIU

Bibliografie

1. R.Paraschivescu, Declaratie patetica. Cantice tiganesti. Laude si alte poeme. (Biblioteca pentru toti,1963).

2. M.RParaschivescu, Scrieri, vol. I – II, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1969. 
3. Alexandru Paleologu „Despre lucrurile cu adevărat importante” Polirom, Iaşi, 1997

PITORESC DIN ALTE VREMI

Sunt cărţi de care te îndrăgosteşti pur şi simplu, de la titlu sau chiar din momentul în care ai aflat că există. Şi ca în orice pasiune nu ştii de unde vine această necontrolată atracţie, această nestăpânită dorinţă de a devora fiecare cuvânt, de a pătrunde fiecare idee, nu ştii ce din tine e atât de însetat de a se cufunda în imaginarul celuilalt, dar ştii fără îndoială că e undeva un gol care trebuie umplut, o rană care trebuie vindecată, o întrebare care îşi aşteaptă răspunsul.

Un astfel de înflăcărat orizont de aşteptare mi-au trezit şi mie cele opt balade ale lui Miron Radu Paraschivescu. Deschizand aceasta carte, o amintire jucausa, un amanunt aparent neinsemnat surprins din viata de zi cu zi ne face cu ochiul si ne imbie sa-l urmam. Pana sa ne dezmeticim bine ne si trezim fascinati, intr-o lume cu talcuri mai adanci decat ne asteptam o lume a tiganilor ,a iubirilor patimase si a dezamagirilor risipitoare de suflete de oameni liber:”Tiganie,tiganie,/doar cin’ te-a iubit te stie!/Doar in mine mai traiesti/dantuind negre povesti”(„Cantic de poterasi). 
Remarcam faptul ca uneori imagini neiinsemnate in aparenta surprind viata in substanta ei si nu aratarile conventionale, asa cum s-ar parea. Secretul miraculoasei transformari a cotidianului din efemer catre memorabil consta fara indoiala in rabdarea, simtul ascutit de observatie, umorul sanatos si, nu in ultimul rand, fantezia treaza, calitati cu care Miron Radu Paraschivescu jongleaza la fel ca si cu cu piesele de rummy.

sa se face ca, dintr-un caleidoscop multicolor aparent haotic de personaje(Viana din balada cu acelasi nume, Hanny, Rica,din baladele care le poarta numele etc), amintiri si locuri, intocmai ca-n exemplul jucatorului care castiga partida la final in mod neasteptat, autorul desprinde cu evidenta usurinta un talc ascuns: „Dar – spune Miron Radu Paraschivescu – geometria formei ascunde uneori în severitatea ei şi o raclă perfectă, cum e chihlimbarul pentru insecte: emoţia închisă-n versul riguros riscă să fie sacrificată rigorii însăşi. Şi atunci se scorni un alt limbaj, al preciziei neglijente – dacă pot spune astfel – din versul liber, chemat să restituie la lectură miezul emoţiei vii. Căci aparenta lui libertate obligă în fond la o şi mai aspră rigoare: înregistrarea exactă a mişcărilor sufletului, împinsă până la reconstituirea grafică a unui sentiment; printre cuvinte, aparent înlănţuite la-ntâmplare, el trebuie să palpite ritmic şi viu ca şi în răsuflare. Ideea poetică va fi atunci o rezultantă firească a vieţii, mai mult sugerată decât rostită. Iată ce mi se pare a fi actualitate în poezie. (…) Poetul nu spune lucruri ce nu s-au mai spus, dar nou în poezie e sentimentul pe care el îl încearcă-n descoperirea şi formularea lor, care ne şi face să-l credem pe cuvânt, ca şi cum ar fi descoperit aceste lucruri pentru-ntâia oară. Actualitatea poeziei va fi aşadar în autenticitatea formulării, în restituirea intactă, dar înnobilată de o idee, a fiorului trăit.»(Miron Radu Paraschivescu, Scrieri, vol. I – II, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1969).

Prof. Georgeta Nicoleta  CHIROIU

EDUCAŢIA PERMANENTĂ

A trecut aproape o lunã de când am reînceput activitatea şcolarã cu toţii: cadre didactice, elevi, pãrinţi, bunici. Într-o zi de toamnã cu parfumul de struguri şi cu ţipete de cocori plecând, într-un 13 septembrie al anului 2010, am reintrat pe porţile Grupului Şcolar Mãneciu, aducând cu noi amintirile şi succesele verii. Pentru unii dintre noi vacanţa s-a materializat într-o serie de activitãţi care ne-au reţinut atenţia. Astfel, eleva Mihaela Rodica Despan (clasa a-IV-a A) a obţinut locul I la Târgul Internaţional de Ştiinte, deşi mulţi dintre colegii ei pluteau pe aripile vacanţei. La Liceul Teoretic “Ion Barbu” din Bucureşti în colaborare cu Casa Corpului Didactic Bucureşti, Inspectoratul Şcolar Bucureşti, Universitatea Bucureşti-Facultatea de Fizicã Mãgurele, a avut loc concursul intitulat “Târgul Internaţional al Ştiinţelor”, care a oferit elevilor posibilitatea de a prezenta experimente ştiintifice reale sau virtuale şi proiecte cu caracter ecologic. Din judeţul Prahova au fost douã experimente reale prezentate, unul de la Grupul Şcolar Mãneciu, prin eleva Mihaela Rodica Despan (cls. a III-a, cu lucrarea “Culori”. Elevã de excepţie, aceasta demonstrezã încã o datã atât de multã seriozitate şi tenacitate în descoperirea unui domeniu nou pentru vârsta ei. Se pare cã se confirmã o regulã a moştenirii genetice: “ce se naşte din iubitori de fizicã… experimente va face!” Într-un început de august cu spicele de grâu luminoase un grup de elevi însoţiţi de cadre didactice şi pãrinţi, coordonaţi de doamna directoare Gabriela Despan, Dir. adj. Camelia Petcu, Prof. Ondina Jercan, Prof. Crina Popescu, Inst. Elena Dragomir, Prof. Valeriu Iordache, Inst. Daniela Cursaru, au omagiat eroii cãzuţi în PRIMUL Rãzboi Mondial, urcând la Cimitirul Eroilor de la Tabla Buţii şi participând la manifestãrile cultural-religioase dedicate zilei de 6 august. Organizarea de excepţie a întregului eveniment de la Tabla Buţii s-a datorat Domnului Primar Dumitru Duca şi Consiliului Local al comunei Ceraşu, iar  primirea delegaţiei de la Grupul Şcolar Mãneciu de cãtre domnul Primar Dumitru Duca, constituie un model de ospitalitate. Ne permitem   sã-l felicitãm pentru întreaga reuşitã a evenimentului, atãt pe d.l Primar, cât şi întreg Comitetul de organizare. Tot  august a fost şi luna tabe-relor şi excursiilor şcolare care au avut ca obiective vizitarea vestigiilor culturale şi religioase din ţinuturile Moldovei. Pe parcursul a 6 zile (8-13 august 2010), un grup de 13 elevi conduşi de d-ra director adjunct Georgeta  Chiroiu au vãzut şi scris istoria în Moldova de-a lungul unei excursii din cadrul Proiectului “Cultura, arta şi religie în România lui 2010”. Mãnãstirile moldoveneşti, glasul molcom al moldovenilor, Ozana lui Nicã, Cetatea Neamţului, Casa Sadovenau “codrii de aramã”, Casa Vlahuţă şi tot ce înseamnã Moldova i-a fãcut pe tinerii participanţi la acest proiect sã nu uite cã sunt români. Şi uşor, uşor emoţiile începerii noului an şcolar au fost amplificate de ecourile poeziei ”Repetabila Povarã” (A. Pãunescu) recitatã de eminenta elevã Mihaela Rodica Despan (clasa a-IV-a A), ale cãrei versuri ne-au reamintit despre “povara de a fi pãrinţi”. Şi încã o datã ne-am luat rolul în serios, noi cadrele didactice, pãrinţii tuturor învãţãceilor “Cine are pãrinţi, încã nu e pierdut, Cine are pãrinţi are încã  trecut”. Dansul popular nu a fost uitat de suita  de dansuri condusã de talentatul şi inimosul nostru coleg  Prof. Traian Soare. Elevii participanţi sunt organizaţi în trei echipe: înv. primar, gimnaziu şi liceu, iar repetiţiile lor nu au încetat nici pe perioada vacanţelor. La festivitatea de deschidere a noului an şcolar a  participat şi d-l deputat Mihai Apostolache, pe langã oficialităţile locale care au mulţumit educatorilor generaţiilor întregi şi le-au urat tuturor succes. La 28 septembrie am primit vizita de evaluare a activitãţii desfãşurate în cadrul programului mondial “Eco Şcoala” al cãrei coordonator a fost profesor învãţãtor Marieta Dan. Din echipa de evaluare au facut parte: prof. univ. dr. Camelia Dinca, preşedintele CCDG, profesor Petru Dincã (Bucureşti), Inspector I.S.J. Prahova Petre Ghizila, inspector Doina Gheorghe, inspector Maina Ion din cadrul Agenţiei pentru protecţia mediului şi reprezentantul cu probleme de mediu din cadrul Primãriei Mãneciu-Ungureni, Adrian Oprica. Echipa de evaluatori a avut un dialog de aproximativ 50 de minute cu Comitetul Eco al elevilor, în care aceştia şi-au expus platforma program şi au prezentat activitãţile de pe parcursul celor 3 ani de când şcoala este înscrisã în program. A urmat apoi vizitarea spaţiilor şcolii şi a fost apreciat spiritul competitiv eco al elevilor şi al tuturor celor implicaţi în acest proiect. A fost evidenţiat faptul cã activitatea Comitetului Eco al elevilor s-a îmbinat cu activitatea Comitetului Eco al cadrelor didactice şi agenţii economici astfel încât avem o şcoala şi o comunã mai curatã. Panourile eco din fiecare clasã şi din fiecare hol cu îndemnuri precum: “economiseşte lumina! Nu polua mediul înconjurãtor”. Imaginile de la activitãţile saptãmânale şi lunare şi activitãţile în sine, au determinat evaluatorii sã ne acorde premiul mondial “Steagul Verde” şi statutul şcolii pe timp de 2 ani va fi de “Eco Şcoala Grup Şcolar Mãneciu”. La finele aceleaşi sãptãmâni în cadrul Şedinţei Comitetului Reprezentativ al  pãrinţilor  în şcoalã s-au luat o serie de hotãrâri pentru ca rezultatele elevilor sã fie din ce în ce mai bune în toate activitãţile în care sunt implicaţi. Pãrinţii au fost foarte receptivi, au promis cã vor fi în continuare alãturi de şcoalã.  Echipa Managerialã aleasã (Preşedinte  G. Ghencea, Vicepreşedinţi Maria Radu, Camelia David, Maria Miclea) a constituit Comisiile: Comunicare, Mediu, Învãţãmânt, Consultanţã ec. – financiarã, Reprezentanţi ai Agenţilor Economici, Juridicã. Propunerea pãrinţilor de a se desfãşura cât mai multe activitãţi şcolare  pe care le vor sprijini şi dumnealor, a venit sã ilustreze încã o datã grija permanentã pentru educaţie. Deşi era o zi ploioasã la Ziua Educaţiei (5 octombrie) a stat sub semnul spuselor lui Aristotel “Educaţia este un ornament în vremuri de prosperitate şi un refugiu în vremuri de restrişte”.  Activitãţile extraşcolare realizate sub îndrumarea fiecãrui învãţãtor sau diriginte au culminat cu un program artistic susţinut de elevii de la clasa a-IV-a A (coordonator înv. Elena Matusan Dãnilã, unde eleva Mihaela Rodica Despan s-a remarcat încã o datã prin talentul de recitator), a-III-a A (Buftea-Jercan Sorel, Popescu Ioana Silvia – îndrumaţi de învãţãtor Damiana Nicolae), a-IX-a A şi a-VI-a A (trupa de teatru “MIR” ce a obţinut premiul I la Fesivalul interjudeţean: “I.L.Caragiale” coordonaţi de director adj. profesor Georgeta Nicoleta Chiroiu. Poezia şi teatrul au confirmat spusele lui Brigham Young  “Educaţia este puterea de a gândi limpede, puterea de a acţiona bine în lucrarea lumii, puterea de a aprecia viaţa”. Un lucru este sigur: la Grupul Şcolar Mãneciu elevii învaţã permanent de la dascãlii lor şi dincolo de porţile şcolii “puterea de a aprecia viaţa”.

Director, Gabriela DESPAN

Dir. adj., Georgeta CHIROIU

INTELIGENŢA

Vorbind despre inteligenţă ca sistem complex de operaţii care condiţionează modul general de abordare şi soluţionare a celor mai diverse situaţii şi sarcini problematice, avem în vedere operaţii şi abilităţi cum ar fi: adaptarea la situaţii noi, deducţia şi generalizarea, corelarea şi integrarea într-un tot unitar a părţilor relativ disparate, consecinţele şi anticiparea deznodământului, compararea rapidă a variantelor acţionale şi reţinerea celei optime, rezolvarea corectă şi uşoară a unor probleme cu grade crescânde de dificultate. Toate aceste abilităţi şi operaţii relevă cel puţin trei caracteristici fundamentale ale inteligenţei:

1. capacitatea de a soluţiona situaţiile noi;

2. rapiditatea, mobilitatea, supleţea, flexibilitatea ei;

3. adaptabilitatea adecvată şi eficientă la împrejurări.

Inteligenţa emoţională – ale cărei componente sunt: autocunoaşterea, autoreglarea, auto-motivarea, empatia şi abilitatea de a stabili relaţii cu ceilalţi – determină modul în care ne descurcăm cu propriile emoţii şi cu ale celorlalţi.

“Inteligenţa interpersonală este abilitatea de a înţelege alţi oameni: ce îi motivează, cum lucrează, cum să lucrezi în echipă cu ei.

Inteligenţa intrapersonală este o abilitate corelativă, îndreptată înspre interiorul persoanei. Este capacitatea de a-ţi forma modele veridice şi corecte despre cineva şi de a folosi acele modele eficient în viaţă.” (Thorndike, 1983).

De ani de zile, educatori, profesionişti în resurse umane, formatori, echipe de recrutare, manageri şi alţii ştiu ceea ce îi diferenţiază pe lucrătorii obişnuiţi de cei care se desprind din rândul mulţimii. Nu este vorba de abilităţi tehnice – acestea sunt relativ uşor de învăţat şi este uşor de determinat dacă o persoană le deţine sau nu. Nu este nici neapărat inteligenţă. Este vorba de altceva, ceva ce ştii că există atunci când o vezi, dar care este dificil de definit clar. Este vorba de abilităţile personale.  Se poate înlocui termenul subiectiv  “abilităţile personale”  cu un termen mult mai exact şi obiectiv – “inteligenţa emoţională”.

Să luăm, de exemplu, în considerare sentimente precum frica, neliniştea sau grijile. Sã presupunem cã este vorba de şcoli. Grijile, teama şi neliniştea sunt sentimente care pot însemna că ceva nu merge bine. Grijile pot trage un semnal de alarmă asupra pericolelor viitoare. Toate sentimentele sunt extrem de importante la locul de muncă, nu doar frica sau grijile. Satisfacţia, de exemplu, este un semnal cã lucrurile merg bine. Un sentiment de mulţumire la locul de muncă poate însemna un lucru bine fãcut. Important de ştiut este faptul cã sentimentele conţin informaţii critice de care trebuie să ţii cont dacă doreşti sã fii eficient. Inteligenţa emoţională nu poate prezice de una singură succesul în muncă, o carierã satisfãcãtoare sau un leadership eficient. Este doar una din componentele importante. În cadrul calităţii de a fi un bun utilizator al inteligenţei emoţionale intră şi înţelegerea faptului că aceasta nu este şi nu ar trebui să fie gândită ca un înlocuitor sau substituent al abilităţilor, cunoştinţelor sau priceperii căpătate în timp.

Gândirea creativă

Inteligenţa emoţională te ajută să gândeşti creativ astfel:

- Vezi problemele din mai multe puncte de vedere;

- Ai multe idei noi şi creative;

-  Eşti inventiv;

-  Generezi idei originale şi soluţii viabile;

- Identifici soluţii noi.

Eficienţa socială

Când lucrezi într-o echipã, sau doar cu o singurã persoanã, eficienţa socialã te ajutã în atingerea scopurilor comune.

Inteligenţa emoţională te ajutã sã lucrezi cu ceilalţi astfel:

- Devii o persoanã agreabilã celor din jur;

- Eşti o persoanã de încredere;

- Eşti o persoanã empaticã.

În cazul unui manager, inteligenţa logic-matematicã conferã acestuia calitãţi analitice, indispensabile alocării şi coordonãrii resurselor organizaţiei. Emoţiile bine examinate, bine canalizate şi bine folosite duc la creşterea performanţei, la relaţii interumane mai bune şi la o reducere generală a stresului.

Georgeta-Nicoleta CHIROIU

(Grup Şcolar Măneciu)