ZIARUL “VĂLENII” NU ESTE AL PRIMĂRIEI

Nu voi înceta sã re-amintesc cititorilor fideli ai publicaţiei noastre motivul pentru care ziarul “VĂLENII” a încetat sã mai existe o lungã perioadã de timp. 78 de ani trecusesã  pânã la iniţiativa subsemnatului (din anul 2005), de a continua o tradiţie care, de la Nicolae Iorga şi avocatul Dima, a încetat sã mai existe în Vãlenii de Munte. “Povestea” înfiinţării ziarului o puteţi citi în ediţia cu numãrul 24 şi/sau pe internet (ziarul valenii). Publicaţia noastră ar fi putut sã existe în mod firesc, nesincopat şi nestânjenitã dacã nu s-ar fi lovit, ca de un zid, de mintea întunecatã şi obtuză a unui personaj care nu vede mai departe de oportunitatea favorizării doar a unui grup de interese şi de rubedenii…

ABUZUL PRIMARULUI

În aprilie, 2009, în sediul redacţiei ziarului  “VĂLENII”  din strada George Enescu nr. 1, Vãlenii de Munte, pãşeşte, pentru prima datã, însuşi primarul Mircea Niţu, însoţit de Paul Inţã, secretarul oraşului şi de Elena Niţu. O adevãratã “trupã de şoc” unitã întru acelaşi scop declarat, cu martori: desfiinţarea ziarului “VĂLENII”! Mi s-a pus, deci, în vedere sã eliberez spaţiul. Fãrã motiv, fãrã documente scrise care sã justifice somaţia primarului, fãrã sã existe o cauzã prevãzutã expres în Contractul de închiriere nr. 240 din data de 12.01.-2009, deşi chiria fusese plãtitã pânã la sfârşitul anului în curs. Eliberarea spaţiului mi-a adus grave prejudicii de imagine şi importante pagube materiale şi morale. Nemaiavând un sediu social (pe Certificatul de Înregistrare al S.C. “VALTE” S.R.L. – societate comercialã care a luat fiinţã la dorinţa fostului primar, Stelian Manolescu -, scrie clar: “Sediul social: Oraş Vãlenii de Munte, Str. George Enescu, Nr. 1, Judeţul Prahova”), ziarul “VĂLENII” – editat la acea vreme de S.C. “VALTE” S.R.L., şi-a pierdut total din credibilitate. Astfel sponsorii tradiţionali ai publicaţiei noastre au încetat finanţarea, iar contractele de publicitate în curs şi  viitoare au fost anulate. Prin acţiunea sa abuzivã primarul Mircea Niţu, spre cinstea şi onoarea lui de primar PSD, ţinând cont de preţiosul sfat al secretarului Paul Inţă, a pus capăt, cu brutalitate, continuãrii unei tradiţii care, de la Nicolae Iorga, a încetat sã mai existe în acest oraş. Pentru a-şi continua “actele de vitejie”, primarul decide sã editeze un ziar propriu, pe care îl numeşte “Vãlenii de Munte”, dupã gustul şi pohta inimii sale, de om negâdilat îndeajuns în orgoliul propriu. Fiţuica-ziar, format A4, nu este editatã din banii proprii, cã doar nu e naiv cum am fost eu, ci e bãiat fin de Slon-Ceraşu. Îl plãteşte, deci,  din banii publici, ai contribuabililor, cã de aia stã el pe banul public, atât ca funcţie, cât şi ca “vizionar” al bugetului local, orãşenesc, ca sã decidã, de unul singur, unde şi în ce cuantum clientelar se duc banii cetăţenilor. Oportunitatea apariţiei unei noi publicaţii în Vãlenii de Munte nu a fost pusã în discuţia Consiliului Local printr-un proiect de hotãrâre, aşa cum ar fi fost normal şi moral. De ce? Din teama de a fi respins la vot. Deci, consilierii s-au trezit în faţa unui fapt împlinit. Poate cã ar fi fost voci care să emită o părere pertinentă despre utilitatea sau non-utilitatea editării unui ziar din banii Primăriei. Nu este prima datã când edilul şef scurtcircuiteazã forul le-gislativ al oraşului cu un dispreţ pe care numai secretarul Paul Inţã îl mai are faţã de consilierii locali. Am asistat la multe şedinţe ale Consiliului Local şi ştiu ce spun. Primarul, în loc sã economiseascã,  risipeşte lejer câte 180.000.000 lei/anual pentru capriciul domniei sale. Bani care nu sunt ai lui, ci ai cetăţenilor acestui oraş!

SUSPECTA PENSIONARE A SECRETARULUI ORAŞULUI, PAUL INŢĂ

Aflãm cu adâncã şi nedisimulatã mâhnire cã domnul secretar al oraşului, Paul Inţã s-ar fi pensionat înainte de termen, cam cum ar veni “parţial anticipat”!

Departe de noi gândul de a face vreo aluzie sau apropo-uri, dar suntem în posesia unui document prin care aflãm cã secretarul oraşului Vãlenii de Munte, a fost “victima” unor cercetãri şi a unor sancţiuni disciplinare. Iatã  textul documentului: “Manifestãrile reţinute în sarcina domnului Inţã Paul, secretarul oraşului Vãlenii de Munte, aduc atingere prestigiului instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea, atitudine abordatã şi pe parcursul  cercetãrii administrative, coroboratã cu încãlcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilitãţi, conflicte de inte-rese şi interdicţii stabilite prin lege pentru funcţionarii publici. Ca urmare a cercetãrii administrative efectuate de comisie a rezultat cu certitudine cã aspectele sesizate cad sub incidenţa art. 77, alin. (2), lit. g) şi j), şi se impune aplicarea alin. (3) lit. a) din Legea nr. 188/1999 Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ”Semneazã: COMISIA DE DISCIPLINÃ A SECRETARILOR UNITÃŢILOR ADMINISTRATIV – TERITORIALE DIN JUDEŢUL PRAHOVA. 1. Gabriel Hornoiu – preşedinte;2. Constatin Popescu – preşedinte supleant;3. Pavel Mihail – membru;4. Paul Moldoveanu – membru;5. Bãrbulescu Sorin Lilu – secretar. Sã vedem şi ce spune Legea nr. 188/1999 la care face trimitere COMISIA DE DISCIPLINÃ A SECRETARILOR UNITÃŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE: “Art. 77(1) Încãlcarea cu vinovãţie de cãtre funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzãtoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduitã profesionalã şi civicã prevãzute de lege constituie abatere disciplinarã şi atrage rãspunderea disciplinarã a acestora.(…) (7) Pe perioada cercetãrii administrative, în situaţia în care funcţionarul public care a sãvârşit o abatere disciplinarã poate influenţa cercetarea administrativã, conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice are obligaţia de a interzice accesul acestuia la documentele care pot influenţa cercetarea. ”Sã fie vreo legãturã între cele douã evenimente? Noi nu credem, mai ales cã domnul secretar este/era un monument de corectitudine şi disciplinã, vajnic apãrãtor al legalitãţii, justiţiar el însuşi, închipuindu-se a fi şef peste toţi consilierii locali (care sunt aleşi prin vot popular, spre deosebire de dânsul care este numit). Sau avem de-a face cu vreun nou joc de gleznã al “tripletei” din conducerea primãriei şi ne vom trezi cã viitoarea şedinţã de consiliu va primi avizul de legalitate din partea aceluiaşi Paul Inţã? Iatã de ce propunem blocarea postului de secretar al oraşului pânã ce acesta va fi ocupat, pe merit, de o altã persoanã.

RESPECTUL FAŢĂ DE CETĂŢEAN

Puţini sunt aceia aflaţi în capul trebii care să înţeleagă faptul că sunt acolo pentru a-l sluji pe cetăţeanul contribuabil şi nu pentru a-şi exercita discreţionar puterea pe care i-a încredinţat-o, temporar, alegătorul. Nu sunt acolo pentru a se îmbogăţi ei şi rudele lor sau pentru a împărţi iluzorii şi subiective acte de “dreptate” după o logică şi lege personale, adeseori în contradicţie cu Legea.

De la preşedintele statului şi până la primarul din cea mai mică localitate, unda de şoc a puterii trebuie să se propage întru conştientizarea faptului că ai fost ales nu pentru a domni, ci pentru a sluji. A sluji nu oricum, ci într-un perpetuu respect faţă de cel care-şi plăteşte cu parcimonie “dările”, pe spatele (şi din banii) căruia trăieşti tu, funcţionar public, cu toată familia ta. Nu cetăţeanul este cel care depune Jurământul,

ci preşedintele, parlamentarul, ministrul, primarul sunt aceia care, cu mâna pe Biblia creştină şi pe Constituţia ţării, jură “să respecte” şi “să slujească”.Aroganţa nu are ce căuta la masa funcţionarului public, idiferent că e de rang înalt sau nu. Cetăţeanului nu trebuie să-i fie teamă că va fi dat afară de gardieni atunci când bate la uşa primarului sau a secretarului pentru a întreba ce se întâmplă cu banii săi pe care i-a “vărsat” la bugetul local. Primăria trebuie să fie casa primitoare pentru toţi cetăţenii care îi trec pragul. Cei aflaţi în capul trebii sunt acolo să aibă grijă de banul public, să vegheze întru binele, bunăstarea şi siguranţa cetăţeanului simplu. Cetăţeanul simplu nu mai trebuie privit doar ca pe cel care vă aduce taxa, impozitul şi, odată la patru ani, votul său fără de care nici nu aţi exista…

Gh. BURDUJAN