Se afișează postările cu eticheta PRIMARIA ORAŞULUI VALENII DE MUNTE. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta PRIMARIA ORAŞULUI VALENII DE MUNTE. Afișați toate postările

marți, 1 februarie 2011

DIN “JMECHERIILE” PRIMARULUI “CARE ESTE” LA VĂLENII DE MUNTE

Băiatul fin de Slon-Ceraşu, fostul director al Fabricii de Mătase (vă mai amintiţi de ea? – o clădire falimentată şi pustiită din care s-a furat şi vândut tot), şcolit la rădăcinile limbii române astfel încât i se scriu textele de către altcineva (“nu spui cine, persoană importantă”) – precum fostului dictator – deh!, obiceiuri comuniste!, texte pe care le publică în fiţuica proprietate personală, dar plătită din banul public al cetăţenilor acestui oraş – “Vălenii de Munte” – , sau le rosteşte pe gură cu diverse ocazii “oficiale” a ajuns primar la Vălenii de Munte numai pentru că aşa a vrut regretatul Stelian Manolescu! Şi nici aşa n-ar fi ajuns dacă nu l-ar fi ajutat din greu subsemntaul şi publicaţia VĂLENII pe care o conduc. Pentru că rezultatele primului tur al alegerilor l-au dat câştigător pe Marian Costovici. Mezalianţa PSD-PNL (şi cu ajutorul subsemnatului – iată repet, dar trebuie s-o fac, pentru că primarul “care este” are memoria scurtă -) a reuşit, în final, să-l înscăuneze în fotoliul de edil şef al oraşului.

RECUNOŞTINŢA PRIMARULUI
Primul lucru pe care l-a făcut, o dată ajuns în “biroul oval” a fost să pună în practică înţelegerea pe care PSD a făcut-o cu PNL de a face astfel încât pe funcţia de viceprimar să fie ales un reprezentant al PNL, respectiv domul Ilie Mihai, mai apoi (acesta renunţând la “onoarea” ce i s-a făcut),  actualul viceprimar PNL, Vasile Gheorghe. Al doilea lucru pe care l-a făcut, sub influenţa fostului secretar de tristă amintire, Paul Inţă şi a acoliţilor săi – cunoştinţe şi rubedenii – a fost să desfiinţeze, drept mulţumire, redacţia ziarului VĂLENII care i-a fost alături în timpul campaniei electorale! A procedat aşa pentru a face loc jucăriei sale de suflet, fiţuicii “Vălenii de Munte”, pentru că subsemnatul nu a mai înţeles să joace rolul de pupincurist al primarului şi al Primăriei (pe care o admi-nistrează ca pe o feudă personală, în loc s-o pună în slujba cetăţenilor), pe banii proprii şi/sau ai sponsorilor pe care cu mare greutate şi umilinţe i-am găsit. Pentru a-şi edita fiţuica în care sã-şi ridice singur osanale, primarul Mircea Niţu recurge la “jmecheria” de a NU propune spre aprobare Consiliului Local un proiect de hotărâre (aşa cum ar fi fost normal când e vorba de banul public), ci semnează direct un contract anual în valoare de 180.000.000 lei. Contract pe care, printr-un tertip (de data aceasta propus Consilului Local) a încercat să-l dubleze la 360.000.000 lei pentru un tiraj de 3.000 de exemplare. Spre cinstea lor distinşii consilieri locali au respins această propunere. 
RĂSFOIND FIŢUICA   “VĂLENII DE MUNTE”
Zice primarul, în ultimul număr al fiţuicii sale: “Vălenarii sunt în măsură să aprecieze modul în care se prezenta oraşul la începutul mandatului meu şi cum arată astăzi”. Cu alte cuvinte regretatul primar Stelian Manolescu a lăsat în urma sa un oraş în paragină, adică oraşul se prezenta jalnic în faţa ilustrului primar de astăzi. Cu aroganţă şi fără pic de recunoştinţă faţă de înaintaşul său datorită căruia este în exclusivitate ceea ce este astăzi, Mircea Niţu se laudă cu “realizări de faţadă”, “de ochii lumii” (lume care trebuie să aprecieze, nu-i aşa?). Uită domnia sa că lucrările la şcoli, spital, parcuri şi străzi erau începute în timpul mandatului primarului anterior, Stelian Manolescu, şi că oricum ele ar fi continuat, indiferent cine ar fi fost primar, pentru că societatea merge înainte, nu înapoi, principiul dezvoltării se orientează către viitor nu către trecut. Mai zice că a “gospodărit eficient fondurile existente”. Sigur că da, orientându-le, clientelar, către aceeaşi “oameni de afaceri”, către aceleaşi firme-căpuşe care au contractat lucrări cu Primăria prin încredinţare directă (majoritatea), şi nu prin licitaţie publică. A scos o fiţuică-ziar obedientă care să-l laude chiar şi atunci când nu face nimic (că doar o plăteşte din banii cetăţenilor pentru asta), a finanţat o monografie (deşi mai exista una) cu 600.000.000 lei, a dirijat sume importante către Casa de Cultură şi Către Sala de Sport a oraşului (locuri unde li se pierd urma banilor alocaţi ca apa în nisipul arid), a dirijat sume importante (câte 350.000.000 lei) pentru distrugerea Parcului Central, pentru că asta s-a urmărit prin organizarea în Parcul Central al oraşului a Serbărilor Toamnei – Festivalul Ţuicii, în loc ca această manifestare să fie organizată în Piaţa Oraşului. Diferenţa dintre frumos şi util nu ştie s-o facă. Partea cea mai grea a necesităţilor acestui oraş (adică UTILUL) a fost realizată în timpul mandatului fostului primar, Stelian Manolescu. Vine acum Mircea Niţu şi se laudă cu ceea ce se face în timpul madatului său (adică înfrumuseţarea a ceea ce făcut predecesorul). Astfel, normalitatea capătă valenţe de excepţional. Ridică, în capul domniei sale, normalul la rangul de excepţie. “Cel mai mare ajutor este acela pe care ţi-l dai singur” mai zice dumnealui în fiţuica mai sus pomenită. Bineînţeles, la asta se pricepe foarte bine domnul primar atâta vreme cât are pe mâna sa bugetul local al oraşului. Îşi dă sieşi (şi grupului său de interese) nenumărate “ajutoare” din banul public. Şi “nimic nu se obţine gratuit” mai zice cu multă subtilitate domnul primar. La ce/cine o fi făcând aluzie?…
PARCUL CENTRAL
O altă “jmecherie” este Parcul Central al oraşului Vălenii de Munte. Doi ani la rând s-au desfăşurat aici Serbările Toamnei – Festivalul Ţuicii. Astfel Parcul Central a fost călcat în picioare la propriu şi la figurat. A fost distrus. După Festivalul Ţuicii arăta ca un câmp pustiit. Şi pentru asta s-au alocat sume importante – câte 350.000.000 lei! De ce? Unde stă “jmecheria” primarului? În faptul că acum vine cu propunerea şi cu proiectul de hotărâre pentru reabilitarea Parculu Central. Alţi bani de la bugetul local, altă distracţie. Nu vi se pare că aţi mai auzit partitura asta? Astfel se asigurã nişte tovarăşi-clienţi de contracte grase cu Primăria (pe banii cetăţenilor). Normal şi moral ar fi ca domnul primar să bage mâna în buzunarul propriu şi nu al cetăţenilor, pentru a repara ceea ce s-a distrus la dispoziţia sa şi apoi să vină, în legislativul local, cu proiecte de hotărâri care să scoată alţi bani de la bugetul oraşului.
IMOBILUL DIN STRADA GEORGE ENESCU Nr. 36 A
Încă o “jmecherie” a domnului edil şef este imobilul situat pe Strada George Enescu nr. 36 A, imobil pe care a încercat, în repetate rânduri, prin proiecte de hotărâri să-l scoată la vânzare. Consiliul Local, spre cinstea lui, a respins acest proiect de hotărâre. Poate vă întrebaţi care-i “jmecheria” aici? Ei bine la adresa respectivă se află sediul unei societăţi comerciale, S.C. CONCRIS S.R.L., al cărei patron este cel mai drag prieten şi sponsor al primarului în funcţie: Constantin Florin, cunoscut sub numele de Bebe Moacă. Credeţi dumneavoastră că ar fi reuşit altcineva din oraşul acesta sau de oriunde, să cumpere acel imobil? Nici vorbă! Licitaţia care s-ar fi organizat şi care, chipurile, ar fi fost corectă, era de ochii lumii ca să se păstreze o brumă de legalitate. Intenţia era să i se dea în proprietate, prin vânzare, acestui “om de afaceri” imobilul în care-şi are sediul firma sa.   Despre alte “jmecherii” în ediţia viitoare.
P.S: Domnule primar, în timpul mandatului dumneavoastră oraşul arată ca un talcioc, datorită comerţului stradal. Nu mai priviţi în pământ, la trotuarele din centru, ci ridicaţi privirea şi vedeţi ce se întâmplă de-a stânga şi de-a dreapta Bulevardului “Nicolae Iorga”.

miercuri, 8 decembrie 2010

MIŞCĂRI POLITICO-ADMINISTRATIVE LA PRIMĂRIA VĂLENII DE MUNTE

Oficial, campania electorală nu a fost declanşată. Neoficial, însă, ea se află în plină desfăşurare. Asta se poate vedea şi din atitudinile publice pe care primarul Mircea Niţu le abordează  tot mai des, atât în presa locală (dacă se poate numi presă fiţuica-ziar “Vălenii de Munte”), cât şi în cea judeţeană. Domnia sa a trecut la atacul direct, deschis, împotriva domnilor consilieri care nu sunt de acord cu proiectele sale şi care, pe cale de consecinţă, votează împotriva acestora sau se abţin de la vot. Nu este pentru prima dată când domnii consilieri afiliaţi PD-L şi PNDC sunt trataţi, de către edilul şef, ca nişte cetăţeni de rangul doi, lipsiţi de conştiinţă proprie,  care votează în şedinţele Consiliului Local doar la indicaţii venite “de sus” şi în funcţie de interesele personale. “Problema este că consilierii ăştia ai PDL-ului nu votează cum trebuie”, spunea primarul Mircea Niţu în interviul acordat publicaţiei “Altphel”. Iar în ziarul-fiţuicã “Vălenii de Munte”, pe care dumnealui îl editeazã pe banii publici, ai cetăţenilor contribuabili, spune: “Consilierii PD-L şi PNDC s-au opus (…) fiind influenţaţi(…)” (şedinţa de Consiliu din 24 septembrie a.c.). Dorinţa domniei sale ar fi ca toată lumea să voteze la unison proiectele de hotărâri pe care el, ca “primar care este”, le prezintă spre adoptare în  Consiliul Local, chiar dacă aceste proiecte de hotărâri sunt astfel concepute încât să servească doar un grup de cetăţeni, mai “cu dare de (sau din) mână.”Primarul PSD, Mircea Niţu, face şi o mişcare strategică în vederea alegerilor locale viitoare: îl atrage pe domnul Nilă Puşkin (fost candidat independent) în PSD – intenţionând să-l propunã (şi să-l susţină) pentru fotoliul de primar. Drept recompensă îi oferă soţiei acestuia funcţia de director medical la Spitalul Orăşenesc din Vălenii de Munte. Şi uite-aşa ne dăm seama că, peste tot, în posturile cheie şi de conducere ale instituţiilor publice din oraşul nostru se află numai pensionari. Mircea Niţu – primar, Vasile Gheorghe – viceprimar, Inţă Paul – foarte prezent şi foarte activ pe la primărie în ultima vreme (acesta s-a pensionat recent, ceea ce ne  mâhneşte mult, pentru că nu mai are cine să-i urecheze pe obraznicii de consilieri care nu răspund la comenzi…), doamna Nilă, director medical la Spitalul Orăşenesc, doamna Plăişanu, şefă la Piaţa Oraşului şi alte asemenea exemple… Încotro Oraşul Vălenii de Munte? Oare tinerii să nu aibă nicio şansă la butoanele administraţiei publice locale?
PRIMĂRIA NU ESTE   RAMPĂ DE LANSARE   CĂTRE POSTERITATE
“(…) Reporter: – Nu aţi avut nici o hotărâre atacată în contencios de prefect?
Primar Mircea Niţu: – Nu. Am avut o hotărâre, ceva cu cimitirul care este şi aicea un amestec cu Asociaţia Eroilor. Am vrut să punem la punct cimitirul eroilor şi s-au rezolvat toate problemele, mai puţin un domn care nu voia să mute un mormânt şi atunci s-a ajuns în contencios, s-a ajuns la nişte manifestaţii, dar, după părerea mea, măsurile votate sunt absolut legale şi normale.
- Câţi bani băgaţi în Festivalul Ţuicii?
- Nu ştiu de ce doare acest festival.
- Nu doare. În afara faptului că sună un pic bahic…
- Este o treabă absolut normală şi ne mândrim cu acest lucru.
- Câţi bani băgaţi în el?
- 350 de milioane de lei vechi, nici un leu din fondurile Consiliului Local, toţi din sponsorizări.
- Cum îi convingeţi să dea sponsorizări?
- Îi convingem, pentru că şi ei sunt locuitori ai oraşului şi sunt mândri că avem această manifestare şi a ajuns un brand şi o mândrie.
- Ziceţi-mi dacã mai candidaţi!
- Nu. Categoric, nu. Dar vreau să rămână şi în urma mea ceva în Vălenii de Munte, să zic “asta s-a făcut în mandatul cât a fost primar Niţu”.
Aşa se exprimă întâiul gospodar al oraşului, în interviul acordat publicaţiei “Altphel”. Plecând la drum cu o asemenea filosofie, nu e de mirare că este pus pe risipirea banului public, întru gloria sa personală. Astfel el pierde din vedere esenţa problemelor văzând peste tot numai succese şi realizări.    Esenţa problemei o constituie gunoiul şi nu culoarea şi forma coşurilor de gunoi, esenţa problemei o constituie infrastructura subterană a oraşului (extinderea reţelei de canalizare la nivelul întregului oraş a fost primul punct în oferta electorală a domniei sale), esenţa problemei nu este construirea spaţiilor de joacă pentru copii, ci amplasamentul lor şi asigurarea securităţii acestora (copiii sunt supuşi oricând unor posibile accidente atât la parcul din faţa primăriei, cât şi la cel situat în faţa Băncii Transilvania, aflându-se, ambele, chiar lângã banda de circulaţie rutieră). Esenţa problemei o constituie eficientizarea spaţiilor şi construcţiilor aparţinătoare domeniului public (Piaţa oraşului este ineficientã sub aspectul rentabilităţii). Esenţa problemei nu o constituie culoarea pavelei pentru trotuare, care oricum va dispărea, ci reabilitarea tuturor trotuarelor oraşului, nu doar pe acelea din centru (pe banii primiţi de la mediu nu scrie “reabilitarea trotuarelor din centrul oraşului cu pavele verzi aduse, pe bani grei, de la S.C. SEMMELROCK STEIN + DESIGN S.R.L. din Bolintin Vale, judeţul Giurgiu). Esenţa problemei este izolarea termică a blocurilor de locuinţe, esenţa problemei o mai constituie concentrarea tuturor forţelor pentru realizarea şoselei de centură a oraşului (un alt punct din oferta electorală a primarului), amplasarea unor limitatoare de viteză (şi/sau semafoare) la trecerile de pietoni de pe şoseaua principală (tocmai s-a întâmplat un accident mortal în cartierul Miuleşti, la trecerea de pietoni din faţa şcolii). Esenţa problemei o constituie reducerea şomajului în Vălenii de Munte şi asigurarea unor noi locuri de muncă (un alt punct din oferta electorală a primarului PSD, Mircea Niţu). Esenţa problemei nu o constituie frumuseţea artificiilor, ci economisirea şi folosirea raţională a banului public, nu construirea unui parc inutil în spatele primăriei, ci responsabilizarea celor care construiesc, care fac reparaţii (cum e posibil ca numai după 4 ani în Casa de Cultură să plouă? Alţi bani, altă distracţie…) Esenţa problemei este ca, înainte de organizarea unor licitaţii, să se facă o informare corectă şi nepreferenţială a tuturor cetăţenilor oraşului (ne referim la cele 86 de terenuri care se intenţionează a fi scoase la licitaţie) etc. Aceste probleme, în esenţa lor, poate  că nu sunt spectaculoase, nu impresionează vizual,  dar sunt vitale pentru ca viaţa cetăţeanului de rând să cunoască un plus de confort şi civilizaţie. Numai aşa, stimate domnule primar, veţi putea exclama, plin de satisfacţie şi aroganţă, desigur: “asta s-a făcut în mandatul cât a fost primar Niţu”!

UNDE SE DUC BANII DIN BUGETUL LOCAL (II)

La 24 septembrie 2010, Consiliul Local al Oraşului Vălenii de Munte, adoptă Hotărârea Nr. 60 privind aprobarea desfăşurării festivităţilor “SERBĂRILE TOAMNEI – 2010, LA VĂLENII DE MUNTE”, ediţia a XIII a,  în perioada 29 oct. – 31 oct. 2010 ”Art.1. Se aprobă desfăşurarea festivităţilor “SERBĂRILE TOAMNEI – 2010 LA VĂLENII DE MUNTE”, ediţia a XIII a, în perioada 29 oct.  - 31 oct.2010. Art.2. Se aprobă Programul festivităţilor, conform anexei ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.3. Se aprobă finanţarea acestor festivităţi din bugetul Casei de Cultură a oraşului Vălenii de Munte, pe anul 2010, în limita sumei de 350.000.000 lei vechi. Art.4. Locul de desfăşurare al acestor festivităţi va fi Parcul Central al oraşului Vălenii de Munte, situat pe b-dul Nicolae Iorga, nr.62. Discuţii: Consilier local Neagu Ştefan: “Agenţii economici care vin la festival  şi comercializează produse, au unde să-şi parcheze maşinile? Primar ec. Mircea Niţu: în parcările de pe străzile Tudor Vladimirescu şi B. Şt. Dela-vrancea, precum şi în alte parcări ale oraşului. ”Consilier local Neagu Ştefan:  a fost foarte aglomerat oraşul anul trecut.”
Observaţia domnului consilier Ştefan Neagu a fost una întemeiată şi de bun simţ, deoarece desfăşurarea festi-vităţilor legate de Festivalul Ţuicii a dus la blocarea totală atraficului rutier în zona centrală a oraşului, fiind absolut necesară prezenţa agenţilor de circulaţie. Toate străzile adiacente centrului oraşului, pe sute de metri, au fost inundate de maşini parcate alandala, pe carosabil, pe trotuare, care pe unde a apucat. Nici vorbă de “parcările oraşului” pomenite de primarul Mircea Niţu. Numărul autovehicolelor fiind cu mult peste capacitatea acestora.Întrebarea pe care ne-am pus-o de atâtea ori şi pe care o punem din nou administraţiei publice locale este: DE CE NU SE ORGANIZEAZĂ  FESTIVALUL ŢUICII ÎN PIAŢA ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE? Acolo există spaţiu necesar suficient,  fără a se mai deteriora zona verde din parcul central al oraşului, fără a mai polua atmosfera şi a deranja cetăţenii din centrul oraşului cu fumul de la grătare, cu poluarea sonică, fără a mai pune în pericol siguranţa circulaţiei pietonale, fără a mai produce blocaje în traficul rutier!? Care este raţiunea acestei decizii total anapoda? Nu cumva pentru a se justifica într-un fel cheltuirea banului public pentru reamenajarea parcului central? Pe ce s-au dus cele 350.000.000 lei? Pe artificii? Cum au fost ei folosiţi? În ce scop? Primarul spune textual (într-un interviu acordat publicaţiei “Altphel”) că banii sunt din sponsorizări. Iată textul: “Reporter: Câţi bani băgaţi în Festivalul Ţuicii? Primar Mircea Niţu: 350 de milioane de lei vechi, nici un leu din fondurile Consiliului Local, toţi din sponsorizări.” Dacă este aşa, atunci de ce a fost necesar un proiect de hotărâre care a devenit, apoi,  Hotărârea Nr. 60, prin care   Se aprobă finanţarea acestor festivităţi din bugetul Casei de Cultură, în limita sumei de 350.000.000 lei vechi. De ce nu “sponsorizează” primarul din banii personali (primiţi din alte “sponsorizări) festivaluri, monografii, ziare personale, etc. Să nu mai angajeze, prin proiecte de hotărâri, bugetul local al oraşului Vălenii de Munte în diverse activităţi…

vineri, 12 noiembrie 2010

COMERŢUL STRADAL ÎN ACTUALITATE

Deşi existã Hotãrârea Consiliului Local (nr. 22/31.03. 2005) care prevede, în mod expres (la subpunctul “d” – aliniat 13 – al Punctului nr. 6 din Anexa nr. 1), cã “Se interzice instituţiilor publice, operatorilor economici şi cetãţenilor expunerea spre vânzare sau vânzarea de mãrfuri în afara magazinelor”, comercianţii noştri nu înţeleg sã o respecte,  nicidecum sã o punã în aplicare. Factorii de resort (care trebuie sã controleze şi sã amendeze, conform legii, pe cei care nu respectã hotãrârea de consiliu) nici ei nu prea se omoarã cu firea. Altfel nu ne explicãm cum este posibil ca, deşi a trecut atâta timp (5 ani!) de la aducerea la cunoştinţa publicã a hotãrârii respective, nici un comerciant, dintre cei vizaţi, nu înţelege sã se conformeze. Aceastã sfidare crasã a “regulilor jocului” legislativ poate trezi suspiciuni dintre cele mai neplãcute pentru administraţia publicã localã. Nu generalizãm, desigur, numai cã aceştia, comercianţii, puţini cât sunt trag imaginea oraşului înapoi şi ne proiecteazã în epoca bazarului, a bâlciului perpetuat, începând cu zona gãrii şi terminând cu staţia PECO din celãlalt capãt al oraşului. Dacã în plin centru, ei nu se jeneazã sã-şi expunã mãrfurile ca la talcioc, pe trotuare, în faţa vitrinelor, ceva nu este în regulã! Vrem sã avem un oraş curat, vrem sã devenim municipiu, sã avem o imagine bunã, europeanã, cu o privire modernã asupra comerţului, dar facem tot ce ne stã în putinţã pentru a bate pasul pe loc şi pentru a ne întoarce la vremuri de mult apuse. Şi asta în timp ce alţii (cam puţini!) au înţeles sã investeascã timp şi bani într-un comerţ civilizat. Nu dãm nume (nici de o parte, nici de cealaltã) dar, pe viitor ne vom ocupa defiecare caz în parte. Pentru cã nu ne este indiferentã  pãrerea acelora care ne tranziteazã oraşul, fie că sunt oameni politici sau simpli turişti. Nu poţi sã nu te întrebi: cine primeşte şpaga pentru a se face cã nu vede acest comerţ de bâlci?   Existã o lege. S-o respectãm, dar, mai ales, s-o şi aplicãm în litera şi spiritul ei. Pentru cã, nu-i aşa?, unde-i lege nu-i tocmealã! Cel puţin aşa ar trebui sã fie. Altfel de ce mai avem un for legislativ al oraşului, dacã executivul nu-l respectã şi nu pune în practicã hotãrârile acestuia?

miercuri, 25 august 2010

RESPECTUL FAŢĂ DE CETĂŢEAN

Puţini sunt aceia aflaţi în capul trebii care să înţeleagă faptul că sunt acolo pentru a-l sluji pe cetăţeanul contribuabil şi nu pentru a-şi exercita discreţionar puterea pe care i-a încredinţat-o, temporar, alegătorul. Nu sunt acolo pentru a se îmbogăţi ei şi rudele lor sau pentru a împărţi iluzorii şi subiective acte de “dreptate” după o logică şi lege personale, adeseori în contradicţie cu Legea.
De la preşedintele statului şi până la primarul din cea mai mică localitate, unda de şoc a puterii trebuie să se propage întru conştientizarea faptului că ai fost ales nu pentru a domni, ci pentru a sluji. A sluji nu oricum, ci într-un perpetuu respect faţă de cel care-şi plăteşte cu parcimonie “dările”, pe spatele (şi din banii) căruia trăieşti tu, funcţionar public, cu toată familia ta. Nu cetăţeanul este cel care depune Jurământul,
ci preşedintele, parlamentarul, ministrul, primarusunt aceia care, cu mâna pe Biblia creştină şi pe Constituţia ţării, jură “să respecte” şi “să slujească”.Aroganţa nu are ce căuta la masa funcţionarului public, idiferent că e de rang înalt sau nu. Cetăţeanului nu trebuie să-i fie teamă că va fi dat afară de gardieni atunci când bate la uşa primarului sau a secretarului pentru a întreba ce se întâmplă cu banii săi pe care i-a “vărsat” la bugetul local. Primăria trebuie să fie casa primitoare pentru toţi cetăţenii care îi trec pragul. Cei aflaţi în capul trebii sunt acolo să aibă grijă de banul public, să vegheze întru binele, bunăstarea şi siguranţa cetăţeanului simplu. Cetăţeanul simplu nu mai trebuie privit doar ca pe cel care vă aduce taxa, impozitul şi, odată la patru ani, votul său fără de care nici nu aţi exista…
Gh. BURDUJAN

ZIARUL “VĂLENII” NU ESTE AL PRIMĂRIEI

(continuare din pagina 5)
Întâlnirea a avut loc în luna mai (2005). La discuţie au fost prezenţi: domnul primar (fost) Stelian Manolescu, domnul viceprimar (actual primar) Mircea Niţu, domnul Manta (junior), domnul V. Emil Muşat, domnul Ion Bocioacã, domnul Mihai Cozorici şi subsemnatul (Gh. Burdujan).
FONDATOR DOAR CU NUMELE
Propunearea mea de a edita ziarul pe Fundaţia Armonia, al cãrei preşedinte sunt, (pentru operativitate şi scutirea de cheltuieli inutile), a fost respinsã de domnul primar care a cerut, în schimb, înfiinţarea unei societãţi comerciale. Ulterior, nimeni dintre cei prezenţi nu a fost de acord cu aceastã idee, aşa cã a rãmas în sarcina mea constituirea societãţii. Astfel a luat fiinţă S.C. “VALTE” S.R.L. (cu ajutorul substanţial şi hotãrâtor al scriitorului şi istoricului Alex Mihai Stoenescu).
Pentru a determina Primãria sã se implice în demersul nostru i-am propus domnului primar St. Manolescu sã accepte titlul de Fondator al viitoarei publicaţii. Iniţial a refuzat, apoi, într-o discuţie particularã, a revenit precizând: “Tu eşti asociat unic, eu sunt Fondator”. Am acceptat sperând cã, astfel, publicaţia noastrã va avea de câştigat. Dar nu a fost deloc aşa.
Singura contribuţie “majorã” a domnului primar Stelian Manolescu a constat în donarea sumei de 6 milioane de lei pentru editarea primului numãr al ziarului local “Vãlenii” care a apãrut în luna iunie (1-15), (2005).
La data de 31.08.2005 a luat fiinţă (aşa cum s-a dorit) Societatea Comercialã “VALTE” S.R.L. cu asociat unic în persoana subsemnatului (Burdujan Gheorghe), societate nãscutã pentru a eşua deoarece eu nu mi-am propus sã fac afaceri (la care nici nu mã pricep), ci doar sã editez o publicaţie localã, pentru reînnodarea tradiţiei care, odatã cu avocatul Ioan Dima (1929), a încetat sã mai existe în Vãlenii de Munte.
Sediul redacţiei ziarului: Str George Enescu nr. 1 (subsolul Şcolii de Misionare), Vãlenii de Munte (spaţiu pe care, la decizia  unilaterală a actualului primar, Mircea Niţu,  am fost obligat să-l eliberez (în luna aprilie 2009), deşi chiria a fost plãtitã pânã la sfârşitul acestui an (2009). Dupã cum se poate vedea în Contractul de închiriere, “spaţiul a fost închiriat în vederea desfãşurãrii activităţii de activităţi social culturale de interes public” nicidecum pentru dezvolarea şi/sau susţinerea unei afaceri aducătoare de venituri. Presa în general şi presa localã în special este falimentarã dacã nu are în spate o finanţare susţinutã şi continuã.
Acest lucru elementar, actualul primar, Mircea Niţu, abia acum îl descoperă deşi nu îi era chiar necunoscut (îl ştia încã din perioada campaniei electorale pentru alegerile locale – care l-au propulsat în fruntea obştii). Avea idee despre costuri, cheltuieli, procesare, editare etc. şi datorită referatului pe care l-am  depus la registratura Primăriei pe data de 15.12.2008.
CONTRIBUŢIA PRIMĂRIEI
Mobilier foarte vechi (dat la casat) şi patru scaune relativ mai bune. Astfel a gândit primarul că poate avea un ziar al său, al primăriei, al oraşului. Nici măcar un calculator nu a  reuşit să asigure. Relaţia noastrã cu Primăria oraşuluiVălenii de Munte constă doar în existenţa Contractului de Închiriere pentru spaţiul din Str. George Enescu nr. 1. Cei ce au vizitat sediul redacţiei ziarului “VĂLENII” au putut vedea spaţiul (umed şi toxic – cu o toaletã nefuncţională) şi aşa zisa “dotare materială”.
APARIŢIA SPORADICĂ
Cea mai grea întrebare care mi s-a pus vreodatã a fost: “Când apare ziarul?”.
Existenţa acestuia a ţinut şi ţine în continuare de finanţarea lui. Ziarul nu a fost gândit ca o afacere, iar eu nu am venit în Vălenii de Munte ca să fac afaceri (aşa cum şi-ar fi dorit cei doi primari şi cum, probabil, îşi imagineazã mulţi dintre cei care mă întreabă “din ce trăiesc”). Asta nu au putut şi nu pot înţelege autorităţile locale: faptul că eu am scos şi scot ziarul pe banii mei şi/sau al sponsorilor, fãră a urmări un beneficiu material.
(continuare în numãrul urmãtor)