INSTINCTUL COLECTIV

Analiza evoluţiei statului român între lovitura de stat din 1864 şi cea din 1930 ridică acum o problemă de fond, pe care ne-am obişnuit să o plasăm, încrezători, la anexa mitologiei noastre istoriografice: problema celebrului „instinct colectiv” al poporului român. Aflăm din cărţile de istorie cum au fost create statul naţional ( 1859 –1861) şi statul naţional unitar (1918 - 1920) de personalităţi de excepţie, pe un fond de adeziune relativă a populaţiei, mai degrabă condusă decît conducătoare. Peste timp, dicolo de activitatea politică a acestor personalităţi, pare la fel de productivă şi infuzia de sentiment patriotic şi unionist dată generaţiilor de români. Sunt însă cîteva momente cruciale care infirmă teza „instinctului colectiv”. În februarie 1859, cînd bucureştenii, craiovenii şi ieşenii se îmbrăţişau pe străzi, iar proaspătul domn se ghemuia paralizat de frică în fundul cupeului său, nu se ştia că va urma un regim autoritar, de camarilă, şi aducerea din străinătate a unor instituţii ce vor transforma statul modern român într-un organism agresor la adresa propriilor cetăţeni. Entuziasmul românilor la momentul Marii Uniri n-a putut previziona marea destrămare care a urmat şi incapacitatea guvernanţilor de a conserva acest stat rotund şi firesc, precum şi infiltrarea periculoasă a bolşevismului în rîndurile muncitorimii şi criza economică de care a profitat acesta. În 1928, ţărănismul a scos mase de oameni în stradă şi le-a mişcat pe un iluzoriu marş spre Capitală, fără ca oamenii să simtă marile dezamăgiri naţionale pe care i le pregăteau liderii acestuia. Cînd a fost dată lovitura de stat din 7 – 13 iunie 1930 şi a fost adus Carol II pe tron, entuziasmul popular şi al intelectualităţii a fost fără precedent. Toţi sperau într-o domnie benefică şi solidă, aducătoare de belşug. A fost o catastrofă fără precedent, pe toate planurile. În august 1944, în timp ce România era livrată cu braţele ridicate Uniunii Sovietice, populaţia sărbătorea în stradă terminarea războiului şi pacea, cînd în realitate abia atunci începea cel mai cumplit război îndreptat chiar împotriva ei, a populaţiei. În 1968, românii s-au strîns în faţa clădirii Comitetului Central al PCR cu un entuziasm spontan derutant, fără să înţeleagă că exact în acele clipe tocmai legitimau dictatura paranoică a lui Nicolae Ceauşescu. Pentru revoluţia din 1989 nici nu mai este nevoie de detalii – încă suferim la prezent naivitatea noastră de atunci, ca pe o gafă repetată zilnic, pe măsură ce ne lovim de efectele atitudinii noastre din acele zile şi nopţi de abolire a statului.

Ne întrebăm: cînd a acţionat „instinctul colectiv”? Conservatorismul proverbial al poporului român se referă la rezistenţa la modernitate, la scoaterea societăţii din tipare la care cu chiu cu vai s-a adaptat, la schimbarea ritmului său social. De aceea, în planul mecanismului paradoxal, la sfîrşitul fiecărui proces declanşat printr-o schimbare de ritm, rezultatele au fost invers proporţionale cu speranţele.

Alex Mihai STOENESCU

PROVINCIA AŞTEAPTĂ PARISUL

           Răsfoind arhiva culturală a oraşului, am descoperit în Adevărul din 25 august 1999 apelul disperat al lui Andrei Paraschivescu, fiul poetului Miron Radu Paraschivescu, care solicita primăriei încetarea josnicei acţiunii (s.n) de îngrădire a accesului la mormânului poetului. Se deplângea acolo şi starea deplorabilă în care se află complexul funerar.

           E drept că nu puteai să nu simţi indignarea pentru ceea ce fiul poetului preciza: autoritatea locală devine responsabilă în faţa culturii româneşti.

           Am revăzut recent câteva locuri legate în mod direct de M.R.Paraschivescu prilejuite de realizarea unui film didactic de circulaţie restrânsă pentru elevii Colegiului Naţional „N.Iorga” din Vălenii de Munte.

           Ingenios gândite arhitectural, piesele care compun monumentul sunt fisurate de ploi şi de îngheţ. E adevărat, ca mai toate mormintele din cimitirul oraşului, şi acesta este sufocat de vecinătăţi. Dacă în cazul altor monumente funerare aflate în custodia primăriei autorităţile pot interveni, în cazul de faţă doar familia poate decide asupra conservării ori a restaurării grupului funerar.

           Am revăzut apoi casa şi grădina superbă a poetului, locul unde acum trei – patru decenii am avut prilejul să văd elita scrisului românesc venită la Văleni ca la o adevărată Meka.

           Cei de prin preajmă spun că deja casa a fost pusă în vânzare. Preţul este gras, cumpărătorul de vază, din Bucureşti! Nu este problema noastră cine cui o vinde, pe cât şi de ce...Fiecare poate îmbrăca amintirea ori o poate lepăda, ca pe o cămaşă a vieţii ori a morţii.

           O clipă ne-a fulgerat însă mintea: prin faţa ochilor ne-au trecut obiecte mărunte, cărţi, manuscrise, nimicurile esenţiale care, în totalitatea lor, conferă imaginea integrală a personalităţii scriitorului.

            Şi am fi dorit atunci ca fiul poetului M.R.P., Mitică Paraschivescu, să mai scrie ziarului Adevărul şi să critice asupra  autorităţile locale pentru că nu vor să înfiinţeze binevenita casă memorială M.R.P.

            Lăsând gluma de-o parte, am spune că în pragul vânzării casei acesteia neştiind ce destinaţie i se va da, autorităţile locale ar putea înfiinţa o sală Miron Radu Paraschivescu la aşezămintele culturale. Fotografii, manuscrise, obiecte personale, aprecieri critice, corespondenţă, toate şi-ar găsi locul într-un asemenea spaţiu, întru gloria culturii de la Vălenii de Munte.

            Faptul că mereu ard lumânări la capătul lui M.R.P. înseamnă că nu e mort de tot pentru concetăţeni.

            De la Paris, o hotărâre a familiei ar reglementa juridic şi moral posibilitatea înfiinţării unei săli M.R.P. în aşezămitele culturale din oraş. Ar urma, probabil, şi o donaţie de obiecte personale.

            Aceasta ar fi cea mai lesnicioasă cale spre neuitarea unui poet ale cărui urme materiale dacă nu încep să moară, cu siguranţă că încep să dispară.

Valentin Emil MUSAT

FEMEI CELEBRE DIN LUMEA ANTICĂ ( I )

PAGINA 10

În multe rânduri istoria a confirmat influenţa pe care personalitatea feminină a avut-o în cursul desfăşurării evenimentelor vieţii, de-a lungul timpului; influenţă uneori benefică, alteori mai puţin benefică; oricum, femeia va fi jucat dintotdeauna un rol principal pe scena istoriei.

În desfăşurarea epocilor istorice prin care omenirea a trecut, statutul femeii a fost schimbător.

De la despoţiile orientale, unde chiar femeia aristocrată era definitiv sechestrată în casă, sau adesea desconsiderată, pînă la situaţia femeii din lumea elină, când, abia după epoca ce a urmat morţii lui Alex. Macedon, femeia aristocratică din statele elenistice a beneficiat de o oarecare emancipare faţă de autoritatea bărbatului şi până la Roma Republicană, dar mai ales Imperială, când femeia a căpătat un început de independenţă patrimonială şi juridică.

Cunoaştem faptul că o poziţie cu totul excepţională o deţineau vestalele romane, alese de către zei şi considerate fecioare sacre, protejate de legi speciale spre a nu fi ofensate; acestea mergeau în lectică sau car şi aveau locuri speciale la teatru.

În Roma s-au făcut şi cele dintâi asociaţii feminine şi au avut loc primele acţiuni ale femeilor împotriva unor legi care le îngrădeau luxul (în anul 195 î.e.n. matroanele romane au organizat o manifestare publică cerând abrogarea Legii OPPIA, votată în anul 215 î.e.n., lege care stăvilea unele excese vestimentare ale femeilor, frânându-le luxul; oricum, este demn de menţionat faptul că această lege fusese votată de Senat în momente grele pentru stat, când Hannibal ameninţa Roma).

În secolul I î.e.n., matroanele romane din lumea aristocraţiei constituiseră chiar cluburi feminine, unde, în afară de literatură şi artă, se discutau şi anumite probleme politice. Cluburile erau susţinute de femei aristocrate, cultivate şi inteligente, dar, câteodată, intrigante şi depravate.

Cât priveşte căsătoria, în societatea antică, aceasta constituia instrumentul potrivit pentru a face să crească puterea economică şi politică a unei familii. Tânăra femeie nu avea, aşadar, posibilitatea de a alege în mod liber pe viitorul ei soţ; căsătoria se decidea de către părinţi sau tutori.

În Orient şi în Grecia căsătoriile se desfăceau cu mare greutate, pe când la Roma legile erau foarte permisive. De aceea divorţul la romani apărea frecvent, motivat şi prin faptul că femeia dispunea de prea multă libertate.

Unele dintre asceste femei au rămas celebre prin faptele lor măreţe, altele prin dezmăţ, lux sau crime.

Medalioanele feminine care vor urma cuprind reprezentante ale lumii orientale, ale perioadei elenistice şi ale Romei Republicane.

Alin Stoicescu

POLIŢIA COMUNITARĂ

PAGINA 11

În conformitate cu Legea 371 / 2004, prin Hotãrârea Consiliului Local nr. 14 din 11.03.2005, s-a înfiinţat Poliţia Comunitarã a oraşului Vãle

nii de Munte care a început sã funcţioneze de la 01.05.2005.

Poliţia Comunitarã a fost creatã ca serviciu fãrã personalitate juridicã în cadrul Primãriei, având urmãtoarele atribuţii:

a) asigurã ordinea şi liniştea publicã în zonele şi locurile stabilite prin planul de pazã şi ordine publicã, previne şi combate încãlcarea normelor legale privind curãţenia localitãţilor şi comerţul stradal, precum şi alte fapte;

a) asigurã paza obiectivelor şi a bunurilor de interes public şi privat stabilite de consiliul local, conform planului de pazã şi ordine publicã;

a) asigurã însoţirea şi protecţia reprezentanţilor primãriei ori a altor persoane cu funcţii în instituţiile publice locale la executarea unor controale sau acţiuni specifice;

a) participã, dupã caz, la asigurarea fluenţei traficului rutier, cu ocazia efectuãrii unor lucrãri de modernizare şi reparaţii ale arterelor de circulaţie;

a) asigurã supravegherea parcãrilor auto, a unitãţilor şcolare, a zonelor comerciale şi de agrement, a pieţelor, a cimitirelor şi a altor locuri stabilite prin planurile de pazã şi ordine publicã;

a) constatã contravenţii şi aplicã sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru încãlcarea prevederilor legale referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice, curãţenia localitãţilor, comerţul stradal, protecţia mediului înconjurãtor, precum şi pentru faptele care afecteazã climatul social, stabilite prin lege, hotãrâri ale consiliului local sau dispoziţii ale primarului;

a) participã la asigurarea mãsurilor de ordine, ci ocazia adunãrilor publice, mitingurilor, manifestãrilor cultural – artistice şi sportive organizate la nivel local;

a) intervine, împreunã cu organele abilitate, la solicitarea cetãţenilor, pentru aplanarea stãrilor conflictuale, prinderea unor fãptuitori, rezolvarea unor cazuri sociale, stabilirea situaţiilor de fapt sesizate şi rezolvarea acestora;

i) acţioneazã, împreunã cu poliţia, jandarmeria, pompierii, protecţia civilã şi alte autoritãţi prevãzute de lege, la activitãţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitãţi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlãturare a urmãrilor provocate de astfel de evenimente;

j) controleazã modul de depozitare a deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel şi de respectare a igienizãrii zonelor periferice şi a malurilor cursurilor de apã sesizând primarul cu privire la situaţiile de fapt constatate şi la mãsurile ce trebuie luate în vederea îmbunãtãţirii stãrii de curãţenie a localitãţii;

k) comunicã, în cel mai scurt timp posibil, organelor abilitate datele cu privire la aspectele de încãlcare a legii.

SPORTUL LA VĂLENII DE MUNTE

PAGINA 12

De curând, în oraşul nostru s-a constituit “Clubul Sportiv Teleajen” care funcţione

ază pe lângă primărie şi care are mai multe secţii: o echipă de fotbal participantă la campionatul diviziei “D” care îşi desfăşoarã activitatea pe Stadionul Orăşenesc sub conducerea antrenorului Ion Albină. Echipa, în campion

atul 2002-2003 şi 2003-2004 a fost implicată în lupta pentru câştigarea seriei şi totodată accederea într-un campionat superior (divizia C).
Echipa de volei activează într-un campionat superior cu rezultate destul de bune, fiind pregătită şi condusă de domnul profesor Pleişanu Aurel. Mai există o echipă mixtă de tenis de masă care activează în campionatul republican şi care prin rezultatele ei, face cinste oraşului. Oraşul Vălenii de Munte se mai poate lăuda cu încă două echipe de fotbal: de juniori şi de cadeţi (născuţi în 1990 şi mai mici) participante la campionatele judeţene cu rezultate apreciabile; de altfel echipa de juniori, în campionatul 2003-2004 a ajuns până în finală, jucând cu Şcoala de fotbal din Buşteni.
În afară de mişcările sportive mai sus menţionate, cetăţenii oraşului sunt atraşi, din când în când, de activităţile pe care liceele şi şcolile din oraş le organiz

ează la

diferite ocazii: campionate între clase, campionate între şcoli, pe plan local, acestea desfăşurîndu-se sub conducerea profesorului Ghiury Tuzz. Ti

nerii, şi nu numai, pot s îşi petreacă timpul liber, într-una din sălile Casei de Cultură (tenis de masã, şah şi table).

CICLISM

Duminică, 12 iunie, oraşul nostru va găzdui unul dintre cele mai importante evenimente sportive ale anului: Turul României la ciclism va debuta la Vălenii de Munte.Ediţia cu n

umăr. 42 va cuprinde la start rutieri din: Bulgaria, Germania, Grecia, Ir

landa, Macedonia, Republica Moldova, Olanda, România, Turcia şi Ucraina. Sponsorul principal BRD Societe Generale va susţine competiţia cu 900 milioane de lei, premiile totale fiind de 180 milioane de lei (500 de

dolari pentru locul I, 300 de dolari pentru locul II şi 200 de dolari pentru locul III).

Spre deosebire de anii trecuţi, ultima etapă (Curtea de Argeş – Bîlea Tunel/ 88 km.) este una dintre cele mai dure.

Competiţia se va încheia în data de 19 iunie la Bîlea Tunel.

Albină Florin
Bacheş Olivian

FEMEI CELEBRE DIN LUMEA ANTICĂ ( I )

PAGINA 10 

În multe rânduri istoria a confirmat influenţa pe care personalitatea feminină a avut-o în cursul desfăşurării evenimentelor vieţii, de-a lungul timpului; influenţă uneori benefică, alteori mai puţin benefică; oricum, femeia va fi jucat dintotdeauna un rol principal pe scena istoriei.

În desfăşurarea epocilor istorice prin care omenirea a trecut, statutul femeii a fost schimbător,

De la despoţiile orientale, unde chiar femeia aristocrată era definitiv sechestrată în casă, sau adesea desconsiderată, pînă la situaţia femeii din lumea elină, când,  abia după epoca ce a urmat morţii lui Alex. Macedon, femeia aristocratică din statele elenistice a beneficiat de o oarecare emancipare faţă de autoritatea bărbatului şi până la Roma Republicană, dar mai ales Imperială, când femeia a căpătat un început de independenţă patrimonială şi juridică.

Cunoaştem faptul că o poziţie cu totul excepţională o deţineau vestalele romane, alese  de către zei şi considerate fecioare sacre, protejate de legi speciale spre a nu fi ofensate; acestea mergeau în lectică sau car şi aveau locuri speciale la teatru.

În Roma s-au făcut şi cele dintâi asociaţii feminine şi au avut loc primele acţiuni ale femeilor împotriva unor legi care le îngrădeau luxul (în anul 195 î.e.n. matroanele romane au organizat o manifestare publică cerând abrogarea Legii OPPIA, votată în anul 215 î.e.n., lege care stăvilea unele excese vestimentare ale femeilor, frânându-le luxul; oricum, este demn de menţionat faptul că această lege fusese votată de Senat în momente grele pentru stat, când Hannibal ameninţa Roma).

În secolul I î.e.n., matroanele romane din lumea aristocraţiei constituiseră chiar cluburi feminine, unde, în afară de literatură şi artă, se discutau şi anumite probleme politice. Cluburile erau susţinute de femei aristocrate, cultivate şi inteligente, dar, câteodată, intrigante şi depravate.

Cât priveşte căsătoria, în societatea antică, aceasta constituia instrumentul potrivit pentru a face să crească puterea economică şi politică a unei familii. Tânăra femeie nu avea, aşadar, posibilitatea de a alege în mod liber pe viitorul ei soţ; căsătoria se decidea de către părinţi sau tutori.

În Orient şi în Grecia căsătoriile se desfăceau cu mare greutate, pe când la Roma legile erau foarte permisive. De aceea  divorţul la romani apărea frecvent, motivat şi prin faptul că femeia dispunea de prea multă libertate.

Unele dintre asceste femei au rămas celebre prin faptele lor măreţe, altele prin dezmăţ, lux sau crime.

Medalioanele feminine care vor urma cuprind reprezentante ale lumii orientale, ale perioadei elenistice şi ale Romei Republicane.

 Alin Stoicescu     

POLIŢIA COMUNITARĂ

PAGINA 11

În conformitate cu Legea 371 / 2004, prin Hotãrârea Consiliului Local  nr. 14 din 11.03.2005, s-a înfiinţat Poliţia Comunitarã a oraşului Vãlenii de Munte care a început sã funcţioneze de la 01.05.2005.

Poliţia Comunitarã a fost creatã ca serviciu fãrã personalitate juridicã în cadrul Primãriei, având urmãtoarele atribuţii:

a) asigurã ordinea şi liniştea publicã în zonele şi locurile stabilite prin planul de pazã şi ordine publicã, previne şi combate încãlcarea normelor legale privind curãţenia localitãţilor şi comerţul stradal, precum şi alte fapte;

a) asigurã paza obiectivelor şi a bunurilor de interes public şi privat stabilite de consiliul local, conform planului de pazã şi ordine publicã;

a) asigurã însoţirea şi protecţia reprezentanţilor primãriei ori a altor persoane cu funcţii în instituţiile publice locale la executarea unor controale sau acţiuni specifice;

a) participã, dupã caz, la asigurarea fluenţei traficului rutier, cu ocazia efectuãrii unor lucrãri de modernizare şi reparaţii ale arterelor de circulaţie;

a) asigurã supravegherea parcãrilor auto, a unitãţilor şcolare, a zonelor comerciale şi de agrement, a pieţelor, a cimitirelor şi a altor locuri stabilite prin planurile de pazã şi ordine publicã;

a) constatã contravenţii şi aplicã sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru încãlcarea prevederilor legale referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice, curãţenia localitãţilor, comerţul stradal, protecţia mediului înconjurãtor, precum şi pentru faptele care afecteazã climatul social, stabilite prin lege, hotãrâri ale consiliului local sau dispoziţii ale primarului;

a) participã la asigurarea mãsurilor de ordine, ci ocazia adunãrilor publice, mitingurilor, manifestãrilor cultural – artistice şi sportive organizate la nivel local;

a) intervine, împreunã cu organele abilitate, la solicitarea cetãţenilor, pentru aplanarea stãrilor conflictuale, prinderea unor fãptuitori, rezolvarea unor cazuri sociale, stabilirea situaţiilor de fapt sesizate şi rezolvarea acestora;

i) acţioneazã, împreunã cu poliţia, jandarmeria, pompierii, protecţia civilã şi alte autoritãţi prevãzute de lege, la activitãţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitãţi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlãturare a urmãrilor provocate de astfel de evenimente;

j) controleazã modul de depozitare a deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel şi de respectare a igienizãrii zonelor periferice şi a malurilor cursurilor de apã sesizând primarul cu privire la situaţiile de fapt constatate şi la mãsurile ce trebuie luate în vederea îmbunãtãţirii stãrii de curãţenie a localitãţii;

k) comunicã, în cel mai scurt timp posibil, organelor abilitate datele cu privire la aspectele de încãlcare a legii.