ÎNVAŢĂ SĂ FII DESCHIS

Ca sã reuşeşti  trebuie sã ştii în primul rând, foarte limpede, toate detaliile care privesc scopul tãu personal. Astfel vei stãpâni direcţia şi criteriile de decizie necesare pentru a întelege ce ţi se potriveşte. Declaraţia scopului tãu personal conecteazã pasiunile principale care te propulseazã înainte şi mesajul-cheie pe care eşti menit sã îl transmiţi în aceastã viaţã. În momentul în care îţi cunoşti cu precizie scopul personal, înseamnã cã într-adevãr îţi asculţi inima: atunci va apãrea şi momentul oportun. Ce-ţi mai trebuie? O  viziune îndrãzneaţã! Cu cât e mai mãreaţã  şi mai îndrãzneaţã viziunea, cu atât te va impulsiona sã mergi mai departe. Concentreazã-te asupra experienţei a ceea ce vrei sã creezi. Acţioneazã! Instaleazã pârghii şi sisteme în jurul tãu care sã te ajute sã îţi transpui ideile în acţiune. Sã nu depinzi de alţii, dar invitã-i sã ţi se alãture la viteza ta. La urma urmei, tu stabileşti ritmul schimbãrii. Experimenteazã! Demareazã tot felul de mici experienţe necostisitoare care sã activeze simultan. Cu cât mai mare numãrul lor, cu atât se întrevãd mai multe potenţiale succese. Dacã lucrurile merg prost, analizeazã situaţia şi vezi ce poţi face diferit.  Simplificã-ţi viaţa astfel încât sã faci loc energiei, banilor şi timpului necesare producerii schimbãrilor profunde. Fii atent la tot ce se întâmplã în jurul tãu… ascultã! Lasã-te impulsionat de alţii. Ascultã adevãrata întrebare. Dacã ceilalţi deţin întrebarea sau problema şi afirmã cã este fãrã soluţie, iatã un motiv în plus de a te arunca înainte şi de a produce schimbarea. Ideea este sã nu-ţi pierzi inerţia. Reacţioneazã energic la fiecare oportunitate care se preteazã scopului şi viziunii tale, cel puţin pentru a vedea despre ce e vorba. Dar fii pregãtit sã te retragi în clipa în care îi sesizezi ineficienţa. Nu uita sã îi respecţi pe cei implicaţi în contextul acestei oportunitãţi şi pãstreazã uşi deschise pentru parteneriate viitoare (nu te grãbi sã arunci în aer podurile). Nu neglija conexiunile! Creeazã-ţi o imagine care sã-i determine pe oameni sã vinã la tine, în loc sã fii tu nevoit sã “îţi vinzi” altora ideile. Chiar dacã nu vrei sã ai decât un impact local, fã-ţi relaţii în întreaga lume. Cu cât ai mai multe conexiuni, cu atât vei avea un impact mai mare. Învaţã sã dãruieşti fãrã a aştepta ceva în schimb! Fii foarte generos cu timpul şi atenţia pe care le-o acorzi altora. Vei observa cã oamenii vor rãspunde în moduri minunate, când te aştepţi cel mai puţin. Şi nu în ultimul rând, nu uita cã trebuie sã fii fericit! Gustã pe îndelete fiecare clipã a desfãşurãrii procesului: când viziunea ta capãtã viaţã, simţi şi tu cã trãieşti cu adevãrat!
Prof.  Jeannette CIMANGA

O LEGE RĂMASĂ REPETENTĂ

Septembrie trimite cu gândul la compunerile obişnuite ale primelor zile de şcoalã. În acest an însã, a început şcoala cu un altfel de septembrie. Un anotimp care dizolvã orice urmã de bucurie şi emoţie, pentru cã acea realitate impasibilã are o sumbrã consecinţã: lupta dintre sindicate şi clasa politicã, incertitudinea dezastruoasã, legea care creştea salariile şi nu a fost niciodată aplicatã (deşi a fost votatã în unanimitate în Parlament şi promulgatã teatral de preşedinte). Restructurarea educaţiei în societatea româneascã şi confuzia valorilor într-o Românie de tranziţie, aratã cã acest domeniu “nu mai are rãbdare” în faţa puterii politice care condamnã la sãrãcie, nedreptate şi disperare. A început un nou an şcolar cu salarii reduse, cu şcoli fãrã autorizaţie sanitarã, cu elevi fãrã uniforme şi rechizite, dar cu guvernanţi pregãtiţi pentru festivisme muribunde. Acestea sunt auspiciile sub care, a debutat anul şcolar 2010-2011, unul ce pare ca va copia la indigo tabloul educaţiei româneşti din ultimele douã decenii. Cu mai puţini bani în buzunar, din pricina mãsurilor guvernamentale anticrizã, multe cadre didactice se reîntorc la catedra aproape resemnate. Acelaşi  rãspuns decent al profesorilor care pentru a câta oara, şi-au luat elevii, catalogul, atribuţiile şi au pus pe seama zilei de 13 toate deziluziile strânse în buchete. Deşi ei nu mai cred în sloganul politicienilor cã “educaţia e un domeniu prioritar”, îşi vor face datoria, simţind asprimea vremurilor. Iar anul acesta, care începe fatidic sub semnul unei crize economice, în ţara tuturor posibilitãţilor ce derivã dintr-o lozinca de genul “se poate şi mai rãu de atât”, pare sã fie o adevãratã pro-vocare pentru toatã lumea. Pentru pãrinţi începerea şcolii înseamnã câteva zeci sau sute de roni investite în viitorul şi aşa nesigur al propriilor copii. Pentru dascãli, câteva zeci sau sute de roni în minus, la fel ca pentru toţi bugetarii, la care se adaugã perspectiva întunecatã a unui an plin de schimbãri fãcute peste noapte, sub semnul unei reforme a învãţãmântului de douãzeci de ani încoace. Şcoala a început şi primele litere ale alfabetului au evadat deja din abecedar spre pupitre. Poate n-ar strica, ca din când în când, mai marii în ale guvernãrii sã se aşeze tãcuţi în bãnci, fãrã sã promitã cã vor fi mai buni şi sã ia notiţe. Notiţe de la omul de la catedrã, care îi învaţã sã creadã în valoare, dreptate şi lege. O lege rãmasã repetentã la un examen de corigenţã. Copiii şi adolescenţii sunt, poate, singurii pentru care imaginea frumoasã a începutului de toamnã îşi pãstreazã prospeţimea învãluitã în optimism. O toamnã învãluitã în aroma de frunze plutitoare şi de vise…
Prof. Camelia NEAGU

EDUCAŢIA PERMANENTĂ

A trecut aproape o lunã de când am reînceput activitatea şcolarã cu toţii: cadre didactice, elevi, pãrinţi, bunici. Într-o zi de toamnã cu parfumul de struguri şi cu ţipete de cocori plecând, într-un 13 septembrie al anului 2010, am reintrat pe porţile Grupului Şcolar Mãneciu, aducând cu noi amintirile şi succesele verii. Pentru unii dintre noi vacanţa s-a materializat într-o serie de activitãţi care ne-au reţinut atenţia. Astfel, eleva Mihaela Rodica Despan (clasa a-IV-a A) a obţinut locul I la Târgul Internaţional de Ştiinte, deşi mulţi dintre colegii ei pluteau pe aripile vacanţei. La Liceul Teoretic “Ion Barbu” din Bucureşti în colaborare cu Casa Corpului Didactic Bucureşti, Inspectoratul Şcolar Bucureşti, Universitatea Bucureşti-Facultatea de Fizicã Mãgurele, a avut loc concursul intitulat “Târgul Internaţional al Ştiinţelor”, care a oferit elevilor posibilitatea de a prezenta experimente ştiintifice reale sau virtuale şi proiecte cu caracter ecologic. Din judeţul Prahova au fost douã experimente reale prezentate, unul de la Grupul Şcolar Mãneciu, prin eleva Mihaela Rodica Despan (cls. a III-a, cu lucrarea “Culori”. Elevã de excepţie, aceasta demonstrezã încã o datã atât de multã seriozitate şi tenacitate în descoperirea unui domeniu nou pentru vârsta ei. Se pare cã se confirmã o regulã a moştenirii genetice: “ce se naşte din iubitori de fizicã… experimente va face!” Într-un început de august cu spicele de grâu luminoase un grup de elevi însoţiţi de cadre didactice şi pãrinţi, coordonaţi de doamna directoare Gabriela Despan, Dir. adj. Camelia Petcu, Prof. Ondina Jercan, Prof. Crina Popescu, Inst. Elena Dragomir, Prof. Valeriu Iordache, Inst. Daniela Cursaru, au omagiat eroii cãzuţi în PRIMUL Rãzboi Mondial, urcând la Cimitirul Eroilor de la Tabla Buţii şi participând la manifestãrile cultural-religioase dedicate zilei de 6 august. Organizarea de excepţie a întregului eveniment de la Tabla Buţii s-a datorat Domnului Primar Dumitru Duca şi Consiliului Local al comunei Ceraşu, iar  primirea delegaţiei de la Grupul Şcolar Mãneciu de cãtre domnul Primar Dumitru Duca, constituie un model de ospitalitate. Ne permitem   sã-l felicitãm pentru întreaga reuşitã a evenimentului, atãt pe d.l Primar, cât şi întreg Comitetul de organizare. Tot  august a fost şi luna tabe-relor şi excursiilor şcolare care au avut ca obiective vizitarea vestigiilor culturale şi religioase din ţinuturile Moldovei. Pe parcursul a 6 zile (8-13 august 2010), un grup de 13 elevi conduşi de d-ra director adjunct Georgeta  Chiroiu au vãzut şi scris istoria în Moldova de-a lungul unei excursii din cadrul Proiectului “Cultura, arta şi religie în România lui 2010”. Mãnãstirile moldoveneşti, glasul molcom al moldovenilor, Ozana lui Nicã, Cetatea Neamţului, Casa Sadovenau “codrii de aramã”, Casa Vlahuţă şi tot ce înseamnã Moldova i-a fãcut pe tinerii participanţi la acest proiect sã nu uite cã sunt români. Şi uşor, uşor emoţiile începerii noului an şcolar au fost amplificate de ecourile poeziei ”Repetabila Povarã” (A. Pãunescu) recitatã de eminenta elevã Mihaela Rodica Despan (clasa a-IV-a A), ale cãrei versuri ne-au reamintit despre “povara de a fi pãrinţi”. Şi încã o datã ne-am luat rolul în serios, noi cadrele didactice, pãrinţii tuturor învãţãceilor “Cine are pãrinţi, încã nu e pierdut, Cine are pãrinţi are încã  trecut”. Dansul popular nu a fost uitat de suita  de dansuri condusã de talentatul şi inimosul nostru coleg  Prof. Traian Soare. Elevii participanţi sunt organizaţi în trei echipe: înv. primar, gimnaziu şi liceu, iar repetiţiile lor nu au încetat nici pe perioada vacanţelor. La festivitatea de deschidere a noului an şcolar a  participat şi d-l deputat Mihai Apostolache, pe langã oficialităţile locale care au mulţumit educatorilor generaţiilor întregi şi le-au urat tuturor succes. La 28 septembrie am primit vizita de evaluare a activitãţii desfãşurate în cadrul programului mondial “Eco Şcoala” al cãrei coordonator a fost profesor învãţãtor Marieta Dan. Din echipa de evaluare au facut parte: prof. univ. dr. Camelia Dinca, preşedintele CCDG, profesor Petru Dincã (Bucureşti), Inspector I.S.J. Prahova Petre Ghizila, inspector Doina Gheorghe, inspector Maina Ion din cadrul Agenţiei pentru protecţia mediului şi reprezentantul cu probleme de mediu din cadrul Primãriei Mãneciu-Ungureni, Adrian Oprica. Echipa de evaluatori a avut un dialog de aproximativ 50 de minute cu Comitetul Eco al elevilor, în care aceştia şi-au expus platforma program şi au prezentat activitãţile de pe parcursul celor 3 ani de când şcoala este înscrisã în program. A urmat apoi vizitarea spaţiilor şcolii şi a fost apreciat spiritul competitiv eco al elevilor şi al tuturor celor implicaţi în acest proiect. A fost evidenţiat faptul cã activitatea Comitetului Eco al elevilor s-a îmbinat cu activitatea Comitetului Eco al cadrelor didactice şi agenţii economici astfel încât avem o şcoala şi o comunã mai curatã. Panourile eco din fiecare clasã şi din fiecare hol cu îndemnuri precum: “economiseşte lumina! Nu polua mediul înconjurãtor”. Imaginile de la activitãţile saptãmânale şi lunare şi activitãţile în sine, au determinat evaluatorii sã ne acorde premiul mondial “Steagul Verde” şi statutul şcolii pe timp de 2 ani va fi de “Eco Şcoala Grup Şcolar Mãneciu”. La finele aceleaşi sãptãmâni în cadrul Şedinţei Comitetului Reprezentativ al  pãrinţilor  în şcoalã s-au luat o serie de hotãrâri pentru ca rezultatele elevilor sã fie din ce în ce mai bune în toate activitãţile în care sunt implicaţi. Pãrinţii au fost foarte receptivi, au promis cã vor fi în continuare alãturi de şcoalã.  Echipa Managerialã aleasã (Preşedinte  G. Ghencea, Vicepreşedinţi Maria Radu, Camelia David, Maria Miclea) a constituit Comisiile: Comunicare, Mediu, Învãţãmânt, Consultanţã ec. – financiarã, Reprezentanţi ai Agenţilor Economici, Juridicã. Propunerea pãrinţilor de a se desfãşura cât mai multe activitãţi şcolare  pe care le vor sprijini şi dumnealor, a venit sã ilustreze încã o datã grija permanentã pentru educaţie. Deşi era o zi ploioasã la Ziua Educaţiei (5 octombrie) a stat sub semnul spuselor lui Aristotel “Educaţia este un ornament în vremuri de prosperitate şi un refugiu în vremuri de restrişte”.  Activitãţile extraşcolare realizate sub îndrumarea fiecãrui învãţãtor sau diriginte au culminat cu un program artistic susţinut de elevii de la clasa a-IV-a A (coordonator înv. Elena Matusan Dãnilã, unde eleva Mihaela Rodica Despan s-a remarcat încã o datã prin talentul de recitator), a-III-a A (Buftea-Jercan Sorel, Popescu Ioana Silvia – îndrumaţi de învãţãtor Damiana Nicolae), a-IX-a A şi a-VI-a A (trupa de teatru “MIR” ce a obţinut premiul I la Fesivalul interjudeţean: “I.L.Caragiale” coordonaţi de director adj. profesor Georgeta Nicoleta Chiroiu. Poezia şi teatrul au confirmat spusele lui Brigham Young  “Educaţia este puterea de a gândi limpede, puterea de a acţiona bine în lucrarea lumii, puterea de a aprecia viaţa”. Un lucru este sigur: la Grupul Şcolar Mãneciu elevii învaţã permanent de la dascãlii lor şi dincolo de porţile şcolii “puterea de a aprecia viaţa”.

Director, Gabriela DESPAN

Dir. adj., Georgeta CHIROIU

O NOUĂ FAŢĂ

Retoric sau nu, azi ne putem pune întrebãrile: ce ar fi fost antica Helada fãrã a ei strãlucitoare culturã? Ce am fi fost noi astãzi fãrã un Platon, Aristotel, Xenofon sau Tucidide? Cum ne-am fi definit soarta şi înţeles zilele fãrã Cuvintele Învãţãtorului? Dragostea pentru şcoalã existã sau nu, la fel şi grija faţã de ea. Raportat la aceasta, nu existã jumãtãţi de mãsurã. Afişat sau nu, interesul autoritãţilor faţã de lumina din juru-ne trebuie sã existe. Pentru cã şcoala e lumina, iar lumina e în noi înşine. Subordonatã lui Dumnezeu, şcoala este prelungirea Edenului. Lumina din fiecare dintre noi existã ab initio, ea trebuie doar potenţatã şi revãrsatã apoi asupra semenilor… Grija faţã de şcoalã, ca instituţie, a tuturor posibililor implicaţi (autoritãţi centrale şi locale, dascãli, pãrinţi, elevi), este nu numai o datorie ci şi o dimensiune de nobleţe.  Şcoala de Arte şi Meserii “Ing. Gh. Pãnculescu” din oraşul nostru este, alãturi de celelalte unitãţi şcolare din localitate, un creuzet în care lumina dascãlilor ei irumpe an de an în sufletele a generaţii şi generaţii de elevi, azi copii, mâine plecaţi în lume… Anul trecut, în cea mai mare, şi, parţial, în acest an  2010, clãdirea Şcolii de Arte şi Meserii “Ing. Gh. Pãnculescu” a fost reabilitatã aproape în întregime prin eforturile financiare şi materiale ale Primãriei Vãlenii de Munte, cu implicarea directã şi responsabilã a d-lui primar, ec. Mircea Niţu, care, împreunã cu celelalte persoane din conducerea Primãriei, au alocat din bugetul local suma necesarã complexei acţiuni de reabilitare a clãdirii şcolii şi a zonelor adiacente acesteia. Efectiv, eforturile de reabilitare a clãdirii şcolii de cãtre Primãrie s-au concretizat prin: înlocuirea întregului vechi acoperiş cu unul nou, din tabla lindab, termoizolarea exterioarã a clãdirii, refacerea instalaţiei electrice, amenajarea culoarelor cu gresie (parter şi etaj), gletuirea şi zugrãvirea culoarelor, împrejmuirea cu gard nou a unitãţii şcolare, amenajarea unui amfiteatru (în fostul laborator de fizicã), un amfiteatru modern şi util foarte, pentru susţinerea activitãţilor cu caracter cultural-artistic şi educativ, a consiliilor de administraţie şi profesorale, precum şi a altor activitãţi specifice, realizarea noului laborator de fizicã şi tehnologii. De asemenea, au fost amenajate douã parcãri lângã unitatea şcolarã, parcãri destinate autovehiculelor cadrelor didactice şi ale pãrintilor. Aşadar, în urma acestei ample (şi costisitoare) acţiuni de reabilitare, realizatã şi susţinutã material şi financiar în totalitate de Primãrie, şcoala noastrã are o faţã nouã, modernã în peisajul citadin vãlenean. Fie ca aceastã nouã faţã a şcolii sã rimeze şi cu chipuri tot mai luminoase ale copiilor, pãrinţilor şi dascãlilor acestei şcoli, care, într-o necesarã trinitate, trebuie sã-şi poarte menirea, acum şi în viitor.
Prof. Mihai ISTUDOR

EXISTÃ VOLUNTARIAT

În cadrul amplului proiect de anvergurã naţionalã desfãşurat pe data de 25 septembrie a.c. sub denumirea de LET’S DO IT ROMANIA!, elevii Şcolii de Arte şi Meserii “Ing. Gh. Pãnculescu” Vãlenii de Munte au demonstrat prin participarea lor la aceastã activitate cã existã disponibilitate şi responsabilitate socialã faţã de asemenea  acţiuni cu caracter educativ şi civic, deopotrivã. Având ca misiune “mobilizarea cetãţenilor, autoritãţilor, societãţii civile, companiilor private şi a mass-media pentru curãţarea arealelor naturale din jurul localitãţilor României”, proiectului LET”S DO IT ROMANIA! din 25 septembrie, ziua oficialã de curãţenie din cadrul proiectului, eleviii claselor a VIII-a A si C (diriginţi, prof. Ionela Ionescu şi, respectiv, prof. Valter Iacob), i-au rãspuns cu toatã dãruirea şi promptitudinea. În urma acestei activitãţi desfãşurate în colaborare cu Primãria oraşului Vãlenii de Munte şi sub coordonarea domnului Gheorghe Dita, responsabilul acestui proiect la nivel zonal, elevii şcolii noastre au participat la colectarea selectivã a deşeurilor din zona Pãdurea Cazacului, pe urmãtoarele categorii: hârtie şi carton, plastic şi cauciuc, sticlã şi metal, voluminoase (fãrã saci), “recolta poluãrii mediului de cãtre om” ridicându-se, numai în zona menţionatã, la 120 de saci! Elevii participanţi la implementarea acestui proiect de ecologizare a mediului înconjurator au conştientizat, prin propriile eforturi, cã oamenii, copii şi adulţi, semenii noştri, ar trebui sã manifeste mult mai mare grijã şi respect faţã de aceastã minunãţiedunnezeiascã denumitã “natura”, iar, ca şi în medicinã, este mult mai uşor sã previi decât sã vindeci. În acelaşi timp, participarea la aceastã acţiune a demonstrat disponibilitatea la voluntariat a elevilor şcolii noastre, ceea ce conferã o apreciere justã a unitãţii noastre şcolare. Participarea la implemen-tarea acestui proiect a elevilor şcolii noastre s-a realizat prin îndrumarea si însoţirea acestora de cãtre d-l prof. Mihai Istudor, director educativ, şi d-l prof. de biologie Claudiu Matei, sub a cãror coordonare activitatea s-a bucurat de o adevãratã reuşitã, atât educativã cât şi civicã.

Dir. adj. prof. Mihai Johann  COZORICI

(SAM. “Ing.Gh.Pãnculescu”)

COMERŢUL STRADAL ÎN ACTUALITATE

Deşi existã Hotãrârea Consiliului Local (nr. 22/31.03. 2005) care prevede, în mod expres (la subpunctul “d” – aliniat 13 – al Punctului nr. 6 din Anexa nr. 1), cã “Se interzice instituţiilor publice, operatorilor economici şi cetãţenilor expunerea spre vânzare sau vânzarea de mãrfuri în afara magazinelor”, comercianţii noştri nu înţeleg sã o respecte,  nicidecum sã o punã în aplicare. Factorii de resort (care trebuie sã controleze şi sã amendeze, conform legii, pe cei care nu respectã hotãrârea de consiliu) nici ei nu prea se omoarã cu firea. Altfel nu ne explicãm cum este posibil ca, deşi a trecut atâta timp (5 ani!) de la aducerea la cunoştinţa publicã a hotãrârii respective, nici un comerciant, dintre cei vizaţi, nu înţelege sã se conformeze. Aceastã sfidare crasã a “regulilor jocului” legislativ poate trezi suspiciuni dintre cele mai neplãcute pentru administraţia publicã localã. Nu generalizãm, desigur, numai cã aceştia, comercianţii, puţini cât sunt trag imaginea oraşului înapoi şi ne proiecteazã în epoca bazarului, a bâlciului perpetuat, începând cu zona gãrii şi terminând cu staţia PECO din celãlalt capãt al oraşului. Dacã în plin centru, ei nu se jeneazã sã-şi expunã mãrfurile ca la talcioc, pe trotuare, în faţa vitrinelor, ceva nu este în regulã! Vrem sã avem un oraş curat, vrem sã devenim municipiu, sã avem o imagine bunã, europeanã, cu o privire modernã asupra comerţului, dar facem tot ce ne stã în putinţã pentru a bate pasul pe loc şi pentru a ne întoarce la vremuri de mult apuse. Şi asta în timp ce alţii (cam puţini!) au înţeles sã investeascã timp şi bani într-un comerţ civilizat. Nu dãm nume (nici de o parte, nici de cealaltã) dar, pe viitor ne vom ocupa defiecare caz în parte. Pentru cã nu ne este indiferentã  pãrerea acelora care ne tranziteazã oraşul, fie că sunt oameni politici sau simpli turişti. Nu poţi sã nu te întrebi: cine primeşte şpaga pentru a se face cã nu vede acest comerţ de bâlci?   Existã o lege. S-o respectãm, dar, mai ales, s-o şi aplicãm în litera şi spiritul ei. Pentru cã, nu-i aşa?, unde-i lege nu-i tocmealã! Cel puţin aşa ar trebui sã fie. Altfel de ce mai avem un for legislativ al oraşului, dacã executivul nu-l respectã şi nu pune în practicã hotãrârile acestuia?

CENTRUL ŞI PERIFERIA

Toată vara am “monitorizat” strada “Ştefan cel Mare”. O stradã importantã care face intrarea şi ieşirea rutierã a oraşului Vãlenii de Munte. Nu mi-am propus asta în mod special, dar am fost obli-gat s-o fac. Obligat de starea precarã a trotuarelor şi de mirosurile insuportabile pe care le emanã, pe timp cãlduros, coşurile de gunoi pline pânã la refuz, gunoi care nu a mai fost ridicat, din luna iulie!

Aceastã stradã este parte componentã din Drumul Naţional 1A! Doar şi numai pentru acest lucru ar trebui sã i se acorde o importanţã deosebitã, cel puţin, în egalã masurã, cu cea acordatã bulevardului central. Administraţia localã, primarul, viceprimarul şi inspectorul cu atribuţiuni specifice ar trebui sã fie interesaţi nu numai de centrul oraşului, ci şi de aceste strãzi periferice. Regretatul primar, Stelian Manolescu avea bunul obicei sã se “plimbe” pe toate strãzile oraşului pentru a vedea personal cum stau lucrurile. Se pare ca actualului “prim gospodar” al urbei îi place mai mult biroul sãu de “edil şef”.

Pe strada Ştefan cel Mare funcţioneazã mai multe puncte comerciale, deci un motiv de scurt popas, atât pentru şoferii

profesionişti, cât şi pentru excursionişti. Se ştie cã prima impresie întotdeauna conteazã. Şi ce impresie îşi poate face aceşti trecãtori prin oraşul nostru când vãd atârnate pe stâlpi nişte cutii inestetice din tablã verde, care deverseazã gunoiul pe trotuare, pentru cã nu au fost golite de peste trei luni de zile? Bucuria câinilor maidanezi (si aceştia o altã problemã a Vãleniului). Locuitorii din zonã susţin cã gunoiul menajer este colectat saptamânal de cãtre maşinile aparţinãtoare S.C. Salub S.A., iar coşurile de gunoi aparţin de altã firmã. Domnul Ion Dincã, directorul economic al S.C. SALUB S.A., precizeazã, pe 06 octombrie, cã “existã o înţelegere verbalã cu primãria ca gunoiul din coşurile de gunoi stradale sã fie colectat tot de cãtre lucrãtorii de la S.C. SALUB S.A., numai cã primãria nu plãteşte pentru asta, nici pentru “curãţat cãi publice”, acesta fiind, probabil, un motiv pentru care lucrãtorii din subordine nu se achitã integral de sarcinile de serviciu sau o fac de mântuialã, dupã cum sunt plãtiţi.”

Pe cetãţeanul contribuabil nu-l intereseazã înţelegerile, verbale sau contractuale, fãcute între primãrie şi diverse societãţi de prestãri servicii cãtre populaţie, ci-l intereseazã ca oraşul lui sã funcţioneze normal, sã fie curat şi îngrijit în egalã mãsurã, atât în centru, cât şi la periferii, pentru cã el plãteşte pentru asta. Mai ales cã aceste periferii sunt adevãrate “porţi de intrare” în oraş!
O altã “poartã de intrare” în oraş este şi clãdirea gãrii. O sã mi se spunã ca gara oraşului “nu este a noastrã”, ci a SNCFR-ului, deci nu ne intereseazã. Starea jalnicã în care se aflã gara este o ruşine. Indiferent a cui este clãdirea  gãrii ea se aflã pe teritoriul Oraşului Vãlenii de Munte şi este de datoria Administraţiei sã facã

diligenţele necesare pentru ca cineva sã se ocupe de aspectul şi de curãţenia ei. Poliţia Comunitarã şi Poliţia Oraşului Vãlenii de Munte ar trebui sã “viziteze” mai des zona gãrii – nu doar la apel -, pentru cã asta intrã în atribuţiunile lor de serviciu. În garã şi-a gãsit culcuş nu doar mizeria materialã, ci şi mizeria umanã. Cãlãtorul care trece prin garã nu va sta el sã-şi punã întrebãri existenţiale despre  clãdire, a cui este ea şi cine trebuie s-o îngrijeascã, ci va constata sec: o garã mizerabilã! 

A te îngriji doar de centrul oraşului neglijând periferiile este ca şi cum ai ascunde gunoiul sub preş!