miercuri, 21 iulie 2010

GRIPA ŞI VACCINUL ANTIGRIPAL


Gripa este o boală infecţioasă acută, produsă de virusul gripal, cu mai multe serotipuri şi caracterizate clinic prin manifestări respiratorii şi manifestări generale (uneori foarte severe).

TRANSMITERE

Virusul gripal se transmite cu uşurinţă, cea mai răspândită cale fiind prin picăturile minuscule de salivă eliminate de bolnavi în timpul respiraţiei sau prin tuse şi strănut (picăturile Flugge). Acestea pot fi purtate la distanţă de curenţii de aer. Mai rar este posibilă şi infectarea prin contact cu obiectele contaminate. De obicei gripa are un debut acut. Perioada de incubaţiei durează în general 1-3 zile.

GRAVITATEA BOLII

Severitatea bolii depinde de mai mulţi factori: starea generală de sănătate, vârstă, contactul anterior cu virusul respectiv. În funcţie de factorii implicaţi, bolnavul poate să dezvolte una din cele 4 forme de gripă: uşoară, medie, severă sau malignă.

TABLOU CLINIC

Boala începe în mod brutal în plină sănătate, cu alterarea stării generale, cefalee, dureri musculare şi articulare, febră mare, tuse seacă, strănut, nas înfundat şi care „curge” (rinoree), dureri în gât, astenie etc.

DIAGNOSTIC

Gripa nu trebuie confundată clinic cu infecţiile respiratorii „non-gripale”, care sunt foarte frecvente (3-6 pe an pentru fiecare individ). În gripă tabloul clinic este dominat de manifestările de tip guturai. Evoluţia formelor comune de gripă este benignă, cu dispariţia febrei în 5-7 zile. Tusea şi astenia pot persista câteva săptămâni. Forma malignă de gripă este rară, şi deseori mortală. Ea afectează mai ales bătrânii, gravidele, bolnavii cu afecţiuni cardiace, respiratorii, diabet zaharat, ciroză hepatică, etilicii şi mult mai rar tinerii sănătoşi.

TRATAMENT

În formele uşoare se indică:

- băi generale fierbinţi, duşul alternant, sauna, baia fierbinte la picioare;

- administrarea unor suplimente de vitamina C;

- antialgice, antitermice, antitusive, expectorante şi decongestionante nazale.

Antibioticele sunt inutile în tratamentul gripei simple, fiind chiar periculoase, deoarece selectează tulpini de germeni rezistente la antibiotice. Se pot folosi antibiotice în scop profilactic la grupele cu risc. Se recomandă izolarea la domiciliu a bolnavilor, repaos la pat, consumul în cantităţi mari de lichide.

În formele severe, prezentarea la medic este obligatorie.

PROFILAXIE

Principala măsură de prevenire a gripei este vaccinarea antigripală. Metodele nespecifice includ: călirea organismului, evitarea aglomeraţiilor, a expunerii la frig şi umezeală, limitarea contactului cu bolnavi de gripă.

VACCINAREA ANTIGRIPALĂ

Vaccinarea este recomandată tuturor persoanelor cu vârsta peste 6 luni.

Indicaţii majore:

- vârstnicii peste 65 de ani;

- cei cu boli cardiovasculare sau pulmonare cronice;

- persoane cu boli metabolice cronice (diabet);

- cei cu imunitate scăzută prin boală sau tratament;

- gravide peste săptămâna a 14-a de sarcină;

- personalul medical şi alte tipuri de personal din spitale, policlinici, instituţii de îngrijire;

- membrii de familie ai bolnavilor din grupele cu risc crescut;

- adulţii care se găsesc în contact cu nou-născuţii şi copii în vârstă de până la 6 luni;

- adulţii activi, pentru prevenirea absenteismului de la locul de muncă;

- orice persoană care doreşte să se protejeze de boală;

- copiii şi tinerii care frecventează instituţii de învăţământ.


CONTRAINDICAŢII LA VACCINAREA ANTIGRIPALĂ:

- reacţii alergice serioase la administrarea anterioară de vaccinuri;

- alergie la una din componentele vaccinului (ovalbumina);

- boala acută, cu febră.

Dr. Doru GĂJMAN

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu