SILA

EDITORIAL 47

O silă a cărei intensitate nu bănuiam a fi atât de profundă la aflarea veştii că ziaristul Sorin Roşca Stănescu şi intelectualii Daniel Barbu şi Vlad Nistor vor candida în alegerile parlamentare din decembrie 2012, pe listele USL (ca membri ai PNL). Sila s-a amplificat la ştirea că un alt “intelectual de rasă”, George Becali, a fost înfiat de acelaşi PNL. Care este raţiunea deciziei lui Crin Antonescu? În PNL, Crin ia decizia, iar restul aprobă ca papagalii. Nu cumva precumpănesc banii lui Becali care a urlat că el “mai mult de 10 milioane de euro nu pune la bătaie”? Deci, iată preţul! Se simte PNL-ul atât de vulnerabil la capitală încât să aibă nevoie de galeria stelistă a lui Becali? 
“Cei care încep o carieră politică se gândesc, în primul rând, la interesul lor personal şi apoi la restul ţării” spunea, aseară, la postul tv Antena 3, Daniel Barbu. Nu-ţi vine să râzi cu spume când îl auzi pe acest vajnic luptător antibăsist, intelectual de 2 lei, cum se autodefineşte de unul singur? Acum vă explicaţi zelul neobosit al acestora în a-l ataca şi înjura pe Traian Băsescu? Zelul lor în a explica cetăţenior, de pe aceeaşi Antena 3, de unde primesc un ban frumuşel, cum că tot răul din ţara asta şi din natură (dacă ninge, dacă plouă) se datorează aceluiaşi Traian Băsescu?! Personal, mi-e silă de astfel de personaje care sunt în stare să lingă acolo unde scuipă numai pentru a primi un os mai cu măduvă… Mi-e silă de Barbu, de Nistor (şi de alţii asemenea lor), de Roşca Stănescu (acela care spunea că dacă scapă 50 de mii de euro pe jos, nu se mai apleacă să-i ridice), şi, mi-e silă de Bogdan Chireac băgat în tot felul de afaceri dubiose – recent în cazul fugarului Sima. Înregistrat şi el alături de Stănescu de către ANI, morsa înţeleaptă continuă să umple ecranul cu prezenţa sa imundă.

Gh. BURDUJAN

ZIUA MONDIALĂ A PROFESORULUI

La iniţiativa UNESCO, Ziua Internaţională a Profesorilor se sărbătoreşte, începând cu anul 1994, pe data de 5 octombrie arătând că profesorii vor continua să susţină generaţiile viitoare.

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Profesorilor, 5 octombrie 2012, UNICEF România le mulţumeşte tuturor profesorilor pentru dedicarea lor şi îşi reînnoieşte angajamentul de a-i sprijini prin iniţiative globale, regionale şi locale. ,,Chiar dacă provocările cu care se confruntă profesorii din România sunt mari – repetate reforme ale sistemului de învăţământ, impactul crizei economice, valorizarea educaţiei în societatea actuală -, ei continuă să le ofere copiilor cunoştinţele necesare pentru a se descurca într-o lume în permanentă schimbare,,

În preajma Zilei Internaţionale a Profesorilor, Secretarul General al Naţiunilor Unite BAN Ki-moon a lansat Educaţia pe primul loc, o iniţiativă menită să transforme educaţia într-o prioritate globală şi să susţină atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (Millennium Development Goal) în ceea ce priveşte educaţia. În următorii cinci ani, iniţiativa Educaţia pe primul loc se va concentra pe trei priorităţi: fiecare copil să meargă la şcoală, îmbunătăţirea calităţii procesului de învăţare şi încurajarea cetăţeniei globale. Prin intermediul campaniei pentru participare şcolară „Hai la Şcoală”, UNICEF România luptă ca fiecare copil să meargă la şcoală prin prevenirea absenteismului şi abandonului şcolar, precum şi pentru îmbunătăţirea calităţii procesului de învăţare asigurând formarea directorilor de şcoală pentru promovarea educației interculturale și incluzive, iar profesorilor cursuri de formare pentru îmbunătăţirea abilităţilor de adaptare a metodelor de predare la nevoile tuturor copiilor.

Şi în judeţul Prahova Ziua mondială a profesorului este marcată pe 5 octombrie2012, în toate unităţile şcolare prahovene. Ministerul Educaţiei a transmis o adresă Inspectoratului Şcolar Judeţean prin care a solicitat ca unităţile de învăţămănt preuniversitar să desfăşoare activităţi specifice, extracurriculare şi extraşcolare dedicate acestui eveniment. Cu această ocazie au fost organizate diferite activităţi care să marcheze acest moment şi să sublinieze experienţa de  profesionalism şi originalitate a cadrului didactic.  Încă odată s-a făcut apel la definiţia de profesor bun, responsabil, cu vocaţie, talent  şi demnitate. Ziua s-a   sărbătorită local, în şcoli, prin mici festivităţi. Trecând cu vederea lista infinită a problemelor din educaţie, e o zi festivă! Să ne amintim, deci, de anii devenirii noastre, de dascălii care ne-au marcat existenţa si ne-au format ca oameni.

Prof. Camelia NEAGU

VIZIUNEA ECONOMICĂ A LUI VIRGIL MADGEARU

Virgil Madgearu, economist român de origine armeană accepta realitatea societăţii româneşti interbelice, găsind-o în mod lucid subdezvoltată. Ea se afla mult în urma Occidentului şi nu reuşea să treacă pasul decisiv spre o economie capitalistă dezvoltată. Pentru rezolvarea acestei probleme, Madgearu propunea o viziune socialist-rurală a ţării, astfel încât România să treacă la o politică de dezvoltare economică cu bazele în cooperative agricole de producţie, aducând statul la o bunăstare determinată organic nu numai de preponderenţa agriculturii, dar şi de nivelul ridicat de modernizare a exploatării agricole. Viziunea pornea de la realitate şi căuta o soluţie pentru ceea ce putea să facă statul român în perioada interbelică, nu pentru ceea ce-şi dorea sau visa clasa politică. Opera economică a lui Virgil Madgearu a fost, de fapt, un prim semnal de alarmă profesionist la pericolul prăbuşirii economiei româneşti sub greutatea structurii defectuoase a statului şi a incapacităţii ca acest stat slab să răspundă marilor agresiuni externe, căutând cu eforturi imense să dezvolte o industrie capitalistă performantă într-un loc unde momentul prielnic a fost pierdut în decenii de reforme aproximative. Ca mereu în doctrinele ţărăniste, ce s-au tot enunţat în politica românească, Madgearu oferă soluţia statului agrarian:
“Când ţesătura fundamentală a organizaţiei economice este formată de milioane de economii familiare ţăraneşti, care nu cunosc aproape de loc sistemul salariatului şi au o concepţie deosebită despre profit şi rentabilitate, iar întreprinderile economice nu sunt elementul predominant în viaţa socială, când prin urmare ordinea economică nu este capitalistă, ci social-agrară, Statul aflat în această situaţie trebuie să-şi orânduiască întreaga sa politică, în aşa fel, încât să deschidă drumul larg pentru dezvoltarea, în primul rând, a celulelor fundamentale ale organismului social, a economiilor ţărăneşti”. Este reflexul în economie al constatării lui Nicolae Iorga, în politică, şi anume că, în urma loviturii de stat din 1930, România a încetat să mai urmeze un plan de viitor şi a coborât doar la gestionarea unei realităţi imediate, descurcându-se. Stat social-agrar înapoiat, din punct de vedere al capitalismului, România ar fi trebuit – în viziunea lui Madgearu – să aplice un socialism prudent, controlat de un sistem democratic aproximativ, dar care să împiedice alunecarea planului economic socialist spre comunism. Nu a reuşit. Unii colegi de partid cu Madgearu, ca Armand Călinescu, considerau că proiectul de “stat ţărănesc” al acestuia este o “tâmpenie”. Grigore Gafencu, alt membru marcant al PNŢ, avea să scrie în jurnalul său, pe aceeaşi temă: “Acest salt de la un extrem la altul, de la ţăranii de azi, lipsiţi de unelte şi de poftă de muncă, ducând o viaţă de mizerie în sate încă pe jumătate sălbatice, la pătura ţărănească stăpânitoare de mâine, izvor de lumină, de ştiinţă şi de civilizaţie (<> şi <> la ţară pregătesc această operă de <> rurală!) vădeşte o închipuire bogată, în contrazicere, fireşte, cu legile istoriei, cu atât mai cuprinzătoare însă de devize politice, electorale şi demagogice”. Constantin Argetoianu vedea în ţărănişti, printre liderii căruia se afla şi Virgil Madgearu, un “partid de stânga radicală, orientat spre Răsărit”. Istoria a demonstrat că soluţiile pentru Agricultură ale lui Virgil Madgearu erau mult mai aproape de realitate şi că perioada comunistă a surprins agricultura românească exact aşa cum o descrisese el.

Alex Mihai STOENESCU

REFERENDUM PENTRU AVEREA LUI DAN VOICULESCU

S-a tot vehiculat prostia că: “7,4 milioane de români au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu. Printr-o chichiță constituțională însă Băsescu poate rămâne la Cotroceni. Chiar dacă legea îi permite să fie din nou șef al statului, el ar trebuie să ia act că moralmente nu mai poate fi președinte cu 7,4 milioane de voturi împotriva lui, ar trebui să-i fie rușine să mai calce pe holurile palatului prezidențial nesocotind voința națiunii și ar trebui să-și dea demisia ca să respecte vrerea poporului.”

Acum să imaginăm o situație similară. Mâine s-ar organiza un referendum cu următoarea întrebare: “Sunteți de acord să i se confiște toată averea lui Dan Voiculescu, iar aceasta să fie împărțită în mod egal tuturor românilor la următorul salariu?” La această întrebare e extrem de probabil ca peste 90% dintre români să voteze pentru câteva sute de euro în buzunar moca (nu am făcut exact calculul, dar dacă nu iese suma, se mai confiscă, tot prin referendum, de la alți milionari sau de la Ciutacu, Badea sau Ciuvică. Mai mult, la un astfel de referendum, unde omul ar simți direct sutele de euro în buzunar, sigur s-ar realiza cvorum. După ce poporul ar decide că averea lui Voiculescu trebuie astfel împărțită, Voiculescu s-ar apăra invocând în mod perfect legal prevederea din Constituție care spune că proprietatea este garantată de stat și nu poate fi confiscată, chiar dacă mujicii vor să meargă de mâine în Mercedesurile mogulului. Deci Voiculescu s-ar folosi de o “chichiță/găselniță constituțională” ca să scape de voința populară exprimată în modul cel mai sincer și direct.

Pe urmă, opozanții USL ar putea să iasă la televizor și să refacă pentru Felix exact raționamentul cu care este afurisit Băsescu spunând cam așa: “Chiar dacă legal domnul Felix are dreptul să-și păstreze averea, moralmente acesta nu poate să ignore votul a 13 milioane de români, care au cerut ca banii lui să fie împărțiți poporului. Mie, în locul lui, mi-ar fi rușine să mai ies din casă. Aș accepta pe loc soluția morală și corectă: mi-aș dona averea respectând voința exprimată de popor prin cele 13 milioane de voturi”.

Vedeți dar că trebuie să fim foarte atenți cum respectăm voința poporului.

(Bonus: Imaginați-vă că mâine s-ar face un referendum prin care să întrebăm românii dacă sunt de acord să se desființeze Parlamentul ăla de “trântori care dorm toată ziua”. Amintiți-vă că în percepția publică, din păcate, Parlamentul are cea mai proastă imagine, situându-se mai jos decât guvernul sau partidele. Nu vreau să mă gândesc cum ar vota majoritatea aia harnică pornită să vină la vot la primele ore.)

Alexandru Duțu

MUZEUL NATURA VĂII TELEAJENULUI

Strada Berevoieşti la numarul 14, aici funcţionase cinematograful din Vălenii de Munte, Universitatea Populară întemeiată de Nicolae Iorga, redacţia şi tipografia “Neamului românesc”.

Muzeul are 2 camere: una de suveniruri, iar în cealaltă, expoziţia adăposteşte mistreti, urşi, veveriţe, lupi, vulpi, acvile, sitari din fauna Văii Teleajenului. Noutatea este că aici sunt difuzoare care redau sunetele scoase de aceste vieţuitoare. Există şi o cascadă cu efectele sonore autentice din realitatea naturii de pe Teleajen.

Peisajul evidenţiează decorul natural din zona Prahovei, fauna, flora, relieful, o imagine fidelă a lumii naturii de pe Teleajen.

Tot aici sunt prezentate şi obiecte specifice privind cultura pomilor fructiferi şi panouri ilustrative cu informaţii de specialitate.

“Expoziţie permanentă ce reprezintă doar nucleul unui autentic muzeu complex al Văii Teleajenului, una dintre cele mai frumoase zone din ţară cu tot ceea ce înseamnă coordonatele ei majore -relieful, clima, flora, fauna, bogăţiile solului şi subsolului, hidrografia, aşezările omeneşti, istoria, civilizaţia, cultura, populaţia, economia şi turismul”. (Pliant expo)

Prof. Camelia NEAGU

Schimbul de experienţă intercultural şi de solidaritate franco-român

În cadrul parteneriatului ce există de mai bine de 20 de ani, Asociaţia Solidaritatea Poseşti – Centre Mauges a organizat în luna iulie a acestui an schimbul bienal de experienţă româno – francez, beneficiind de subvenţii Europene printr-un “Proiect Tineri în Acţiune” dedicat tinerilor din România şi Franşa, cu vârsta între 16 şi 18 ani.
Proiectul se învârte în jurul cifrei 10 şi se doreşte a fi unul de nota 10! Prin cele două dimensiuni ale sale: interculturalitatea şi solidaritatea, schimbul de experienţă îşi propune înlăturarea stereotipurilor promovate de unele Media şi ideilor preconcepute pe care le puteam avea despre o altă cultură aflată la celălalt capăt al continentului cât şi despre anumite grupuri sociale defavorizate precum: persoanele cu handicap, copii abandonaţi, imigranţi, minorităţile de rromi, etc.
“Dar cum putem cunoaşte mai bine cultura celuilalt decât prin imersiune, locuind în familii, de unde putem învăţa multe din dotarea şi amenajarea caselor şi a anexelor, din obiceiurile culinare dar şi din relaţiile între membrii familiei?” spune Damien Girardeau, unul din animatorii francezi.
Astfel 10 tineri români din toate satele comunei Poseşti acompaniaţi de 2 adulţi petrec 10 zile în Franţa în regiunea Centre Mauges fiind găzduiţi în familiile unor tineri francezi de aceeaşi vârstă. La sfârşitul acestui sejur, aventura tinerilor continuă împreună, timp de 10 zile în România. Sprijinind cu consecvenţă un parteneriat între doi corespondenţi, aceiaşi tineri români se transformă în gazde pentru invitaţii lor francezi, la întoarcerea în ţară.
“Asociaţia ASPCM nu este o agenţie de turism iar acest Schimb de experienţă nu este o vacanţă” explică doamna Cati Căplescu, unul dintre animatorii români. Pe lângă vizitele culturale, programul sejurului împreună propune diferite activităţi de solidaritate menite să le ofere tinerilor o deschidere către celălalt şi să intre în contact cu diferite structuri organizate care lucrează cu persoane defavorizate. Atât tinerii români cât şi francezi participă prin rotaţie la ateliere de reamenajare a şcolilor din localităţile în care locuiesc, la activităţi de curăţarea mediului inconjurător, la organizarea de jocuri pentru copiii aflaţi la un centru de plasament, lucrul la fermă alături de persoane cu handicap psihic.
În afara activităţilor propuse, tinerii gătesc şi mănâncă împreună, învaţă cântece şi dansuri tradiţionale specifice fiecărei culturi, şi nu în ultimul rând învaţă să comunice într-o limbă de circulaţie internaţională, învaţă să nu se izoleze, să fie toleranţi şi sensibili la diferenţele culturale ce pot interveni între noi. La sfârşitul celor 20 de zile împreună, tinerii se despart cu greu continuând să corespondeze între ei.

Ansamblul folcloric “Floricica” din Poseşti în regiunea Mauges din Franţa

Invitat pentru a participa la cea de-a 10 ediţie a festivalului “Primăvara Culturală”, organizată de Comunitatea Comunelor din centrul regiunii Mauges, şi Asociaţia Solidaritatea România- Poseşti, ansamblul de dansuri folclorice “Floricica” din Poseşti a susţinut mai multe spectacole folclorice în regiunea din nord-vestul Franţei, în perioada 16 – 23 aprilie.
Acompaniaţi de Nicolae Goicea, coordonatorul activităţii culturale din Poseşti, Danuţ Săcuiu, coregraf şi instrumentist şi Adrian Bondoc, acompaniator muzical, grupul de tineri dansatori şi solişti vocali au interpretat mai multe suite de dansuri şi cântece tradiţionale, reprezentând cu succes ţara noastră peste hotare.

Două dintre spectacole s-au desfăşurat la căminele pentru bătrâni din Beaupreau şi Villedieu-la-Blouere într-o atmosferă foarte emoţionantă, unde românii au fost răsplătiţi cu aplauze puternice şi laude din partea vârstnicilor francezi. Impresionaţi de sincronul perfect al dansurilor şi de ritmurile săltăreţe ale muzicii tradiţionale româneşti, rezidenţii căminului pentru bătrâni, aflaţi uneori în scaune speciale de locomoţie, au aplaudat ridicân du-se în picioare, manifestân du-şi astfel recunoştinţa pentru cei care le-au călcat pragul şi i-au inveselit cu spectacolul lor.
Vineri 20 aprilie, grupul “Floricica” a susţinut un al treilea spectacol în piaţa din târgul de legume din Beaupreau, invitând în cercul lor, târgoveţii francezi aflaţi la cumpărături, fiind atraşi de ritmurile horelor şi sârbelor tradiţionale româneşti.
Un eveniment de mare încărcătură spirituală a avut loc vineri seara, cu ocazia schimbului cultural dintre grupul folcloric Bel Pratel din Beaupreau şi grupul român “Floricica”. Având ca punct comun pasiunea vie pentru dans şi folclor, tinerii au putut învăţa din dansurile celeilalte naţiuni şi şi-au promis solemn că în viitor vor realiza un spectacol împreună.
Săptămâna 16 – 23 aprilie a culminat cu Spectacolul “Saveurs et musiques de l’Est” la care au participat peste 220 de spectatori. Publicul francez a avut ocazia să guste din reţete exclusiv româneşti, să asculte muzică de calitate interpretată de solişti ai grupului român şi să danseze alături de aceştia.
Tinerii români au fost găzduiţi în familii franceze şi după primele zile de şedere aici, familiile gazdă au fost deja numite “părinţi adoptivi”. Încântaţi de publicul călduros pe care l-au cunoscut în Franţa şi de vizitele din regiune, ansamblul “Floricica” a avut ocazia să susţină din nou un spectacol în faţa delegaţiei de primari şi vice-primari francezi ai comunelor Comunităţii Comunelor din Centre Mauges, ce s-au deplasat la Poseşti în luna august, graţie Festivităţilor de Înfrăţire.

În urma parteneriatului de mai bine de 20 de ani şi a relaţiilor de prietenie stabilite între cele două comunităţi româno-franceze, la începutul lunii august au avut loc Oficialităţile de Înfrăţire între Comuna Poseşti şi Comunitatea Comunelor din centrul regiunii Mauges.

Cătălina CĂPLESCU
(organizator al spectacolelor şi deplasărilor în Franţa)

IMAGING EUROPE, 2011–2013 / TURCIA, SEPT. 2012

Proiectul Comenius „Imaging Europe” a intrat, toamna aceasta, în cel de-al doilea an al existenței sale: a crescut față de anul trecut și nu mai este temător ca la început, a văzut locuri noi, spectaculoase, și-a făcut enorm de mulți prieteni, a trăit clipe memorabile pe care le-a împărtășit cu toți cititorii săi…

Până acum au fost întâlnirile din Grecia, Croația, România, recent Turcia, urmează Belgia și, la final, Spania care va închide glorios acest proiect, în lumina reflectoarelor, pentru că acolo se vor premia cele mai reușite lucrări ale elevilor.

Dar totul a început pe facebok, această uriașă rețea de socializare, unde niște prieteni din Turcia mă întrebau dacă nu vreau să mă alătur unui proiect inițiat de David Monsecour, Belgia, pentru că avem o țară interesantă despre care ei doresc să afle cât mai multe–și au aflat, în luna mai, când noi am fost gazdele pentru întâlnirea din România! Normal c-am acceptat provocarea lor și iată-ne, acum, povestind cu drag tocmai despre Turcia–o lume aparte, cu oameni calzi și primitori, unde am fost la a patra întâlnire de proiect care s-a desfășurat în perioada 23-28 septembrie 2012 la Zonguldak, important oraș portuar situat pe malul asiatic al Mării Negre (pentru noi au fost reale momente când ne-am simțit teribil de „acasă” pe țărmul iubitei noastre mări!). Zona este una muntoasă și spectaculoasă în același timp, bogată în zăcăminte de cărbune, mineritul fiind o tradiție și un mod de viață pentru locuitorii din regiune.

Delegația de la noi din școală care s-a deplasat în Turcia a avut în componența ei 5 elevi: Anaida Ogrezeanu, Alexandru Popa, Dragoș Dragomir, Cosmin Rizea-toți din clasa a-XIIaB și Alex Cîrstinoiu-XIB, plus 5 profesori: Luiza Cotună, Dana Podumneacă, Cristina Sandu, Cristina Moraru și Lavinia Lup.

Programul întâlnirii a fost unul destul de încărcat, în prima zi fiind planificată întâlnirea oficială care s-a desfășurat la școală, combinată cu un mic program artistic tradițional turcesc care ne-a impresionat profund, iar după prânz au avut loc discuții legate de activitățile din cadrul proiectului, timp în care elevii au fost invitați să viziteze școala și să participe la cursuri sau jocuri de relaxare sportivă. A doua zi s-a lucrat intens la filmul „The Road Movie” sub îndrumarea lui Jakob K. Svendsen din Danemarca, elevii fiind învățați diverse tehnici de editare și montare film-aici pot să vă spun că echipa noastra a făcut o figură frumoasă, Jakob fiind uluit de măiestria elevilor români în realizarea acestui film! Între timp noi, coordonatorii, am pus la punct detaliile pentru deplasarea din Belgia și itemii de urmat pentru etapa „The Price is Right” din cadrul proiectului Imaging Europe, și anume aspectele economice specifice fiecărei țări în parte privind: costul vieții de zi-cu-zi pentru diverse categorii sociale, prețul plătit pentru educație, relaxare, utilități, transport etc. La finele zilei am ieșit la o plimbare pe mare, ocazie cu care un reporter al televiziunii lor naționale ne-a luat, mie și câtorva elevi din Belgia, Danemarca, Croația, un scurt interviu privind obiectivele acestui proiect, impresiile despre Turcia, dar și despre gazdele noastre.

În cea de-a treia zi am fost la Ankara pentru a vizita Mausoleul lui Mustafa Kemal Atatürk și a participa la o ceremonie oficială de depunere de coroane la mormântul acestuia. Am trăit, acolo, câteva ore de istorie adevarată, cu bătălii câștigate și soldați uciși: „Nu vă ordon să atacați, vă ordon să muriți!”, le-am simțit profunda venerație și imensul respect pentru cel care a fost un părinte aspru, dar drept, care le-a lăsat moștenire o țară democratică, modernă, Turcia zilelor noastre…

Ultima zi a fost dedicată Istanbulului, această Poartă a Orientului care face legătura între Europa și Asia, un oraș cu o populație estimată oficial cam la 14 milioane de locuitori-neoficial, 18 milioane!, unde am vizitat în mare viteză Moscheea Albastră, Hagia Sofia și Palatul Topkapi, iar spre seară am respirat aerul exotic al Bosforului la bordul unei mici ambarcațiuni, privind cu admirație navele aflate la acea oră pe apele strâmtorii, unele dintre ele de dimensiuni copleșitoare!

În final, toate țările participante la această întâlnire – Belgia, Grecia, Spania, Danemarca, Polonia, Croația, România – au fost de acord că întâlnirea din Turcia a reprezentat un imens câștig pentru obiectivele proiectului: o mai bună comunicare în limba engleză, cunoașterea istoriei și civilizației țărilor partenere, creativitate în realizarea filmului „The Road Movie”, o mai bună înțelegere a funcționării Uniunii Europene plecând de la particular: un individ, o școală, un oraș, o țară și ajungând la general: economie europeană, politică europeană, granițe europene….

Pentru toate acestea, dar și pentru efortul depus de prietenii nostri ca totul să curgă impecabil, nu putem sa le spunem decât un „Teşekkür ederim” (mulțumesc) din toată inima!

 Vă invităm sa urmăriți evoluția si activitățile de până acum ale proiectului pe pagina oficială de facebook: https://www.facebook.com/pages/Imaging-Europe-2011-2013.

NOTA: Această publicație reflectă punctul de vedere al autorului, ANPCDEFP și Comisia Europeană nu sunt responsabile de o eventuală utilizare a informațiilor pe care le conține.

 Autor: prof. Lavinia  Lup, coordonator proiect

Lic. Tehnologic Agrom. „Romeo Constantinescu”

Vălenii de Munte,  jud. Prahova

NAŞUL VOICULESCU, REGIZORUL LOVITURII DE STAT

EDITORIAL 46

Dan Voiculescu, adevăratul regizor al Loviturii de Stat din 3-6 iulie 2012, a prefaţat toate mişcările USL pentru suspendarea lui Traian Băsescu. Mogulul şi liderul onorific al PC, creatorul de facto al USL, securistul Felix detaliază tot scenariul, pe 1 mai, în cadrul unei emisiuni a postului Antena 3: “Dacă nu-şi dă demisia în următoarele 30 de zile va fi suspendat în 60 de zile. Avem 30 de zile până la referendum, după care vom avea alegerile prezidenţiale în acelaşi timp cu cele parlamentare, în noiembrie sau octombrie. Traian Băsescu nu va apuca Revelionul ca preşedinte”, a arătat Felix. 
O bună parte a planului a fost deja, în mod fidel, pusă în practică de către USL! Ţinând cont de caracterul urgent al fiecărei măsuri luate în ultima perioadă de “cel mai cinstit” Guvern, aşa cum îl descria Ponta înainte de învestire, afirmaţiile lui Voiculescu s-au transformat din “predicţie” politică într-o influenţă totală asupra USL. “Nu vom avea puterea totală până nu vom avea justiţia” spunea Mogulul puşcăriabil, iar Micuţul Titulescu, Victoraş Ponta, glăsuia şi el: “trebuie să ne subordonăm politic DNA”. 
Arestarea lui Adrian Năstase a declanşat isteria în tabăra USL-iştilor. Marele Voiculescu însuşi îşi dă demisia din Senatul României pentru a evita condamnarea la închisoare. Acest lucru atrăgea după sine strămutarea procesului de la ÎCCJ la Tribunalul Bucureşti, urmând a se relua practic întreg procesul de administrare a probelor. Deci, Felix a scăpat de puşcărie cu două zile înainte de pronunţarea sentinţei, cu largul concurs al majorităţii USL din Parlament!

Gh BURDUJAN

S.C. HIDRO PRAHOVA ARE PROFITURI EXORBITANTE (ŞI) PE SEAMA VĂLENENILOR

Publicaţia noastră a atras atenţia de nenumărate ori asupra prestaţiei deficitare pe care S.C. HIDRO PRAHOVA o are pe zona Văii Teleajenului.
Societatea Comercială HIDRO PRAHOVA S.A. are ca acţionar majoritar Consiliul Judeţean Prahova cu o cotă de participare de 73,08 % la capitalul social de 7.349.730 lei, alături de alte 27 unitãţi administrativ-teritoriale din judeţ.

Consiliul Judeţean Prahova era acţionar unic, la sfârşitul anului 2011, cu o cotă de participare de 100 % la capitalul social al SC Ploieşti Industrial Parc SA (cu capital social de 15.291.910 lei), al SC Plopeni Industrial Parc SA (cu capital social de 6.498.650 lei), SC Brazi Industrial Parc SA (cu capital social de 9.955.476 lei), SC Termoelectrica Ploieşti SA (cu capital social de 101.050 lei) şi al SC Drumuri şi Poduri Prahova SA (cu capital social de 1.790.810 lei). Cele şase societăţi comerciale la care Consiliul Judeţean Prahova este acţionar majoritar au avut în anul 2011 o cifră de afaceri netă totală de 57.969.359 lei, în creştere cu 14 % faţă de anul precedent, raportată la un număr total de 929 de angajaţi.
Trei societăţi au înregistrat profit în sumă brută totală de 6.552.348 lei, cu 33 % mai mult decât cel înregistrat la 31 decembrie 2010. Astfel, SC Hidro Prahova SA a avut un profit brut de 4.539.866 lei (+521,33 %). De peste 500 la sutã.
Aducerea şi impunerea acestui operator pe piaţa serviciilor şi pe Valea Teleajenului, respectiv în Vălenii de Munte se datorează actualului şi vechiului preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma care manifestă un interes suspect de mare pentru această societate comercială şi, mai ales, pentru profiturile uriaşe pe care HIDRO PRAHOVA le obţine.

Problema funcţionării dubioase a SC HIDRO PRAHOVA a fost adusă în atenţia opiniei publice atât prin şedinţele Consiliului Local Vălenii de Munte (unde SC HIDRO PRAHOVA cerea, nejustificat, majorarea tarifului pe metrul cub de apă potabilă la consumatorul casnic) cât şi în presa locală sau de la tribuna Parlamentului României prin vocea Domnului Deputat al Colegiului 5, Valea Teleajenu-lui, Mihai Apostolache.

Reluăm un fragment din acea Declaraţie Politică făcută în Plenul Camerei Deputaţilor, în data de 13 martie 2012:

“Stimaţi colegi,
Intervenţia mea de astăzi se doreşte a fi mai degrabă un apel către Consiliul judeţean Prahova şi Curtea de Conturi, în scopul de a dispune o verificare atentă a modului în care îşi desfăşoară activitatea un serviciu public important din judeţul Prahova, serviciu care ar trebui să asigure în condiţii corespunzătoare furnizarea apei potabile către o parte importantă a populaţiei judeţului Prahova, şi anume S.C. HidroPrahova.
În calitate de deputat al zonei Văii Teleajenului, am primit, atât la biroul meu parlamentar, cât şi în cadrul întâlnirilor din diferite localităţi ale colegiului, o serie întreagă de sesizări cu privire la modul în care acest serviciu public îi tratează pe cetăţeni.
Atât în localitatea Izvoarele, cât şi în Teişani şi Vălenii de Munte, principala problemă ridicată de locuitori a fost cea legată de modul defectuos în care funcţionează această societate.
Dupã cum bine se ştie, un serviciu public se înfiinţează pentru a sluji interesele şi a respecta drepturile cetăţenilor, nicidecum pentru a le încălca.

Ceea ce se întâmplă, însă, în cazul HidroPrahova depãşeşte orice limită. De la aroganţa angajaţilor la furnizarea de apă nepotabilă, ca în cazul comunei Teişani, până la umflarea facturilor de apă, cum este situaţia de la Vălenii de Munte, toate aceste situaţii caracterizează activitatea S.C. Hidro Prahova, serviciu public aflat în subordinea Consiliului Judeţean Prahova.
Lucrul care mi se pare cel mai deplasat este faptul că autorităţile locale nu au niciun fel de reacţie faţă de abuzurile Hidro Prahova.
Este cunoscut faptul că, atât în localitatea Teişani, cât şi în Izvoarele şi în Vălenii de Munte, sistemele de alimentare cu apă s-au cedat S.C. Hidro Prahova la comandă politică, comandă venită de la nivelul conducerii consiliului judeţean, dar, sigur, nu ne puteam închipui că primarii acestor localităţi pot să rãmână nepăsători în faţa nedreptăţilor pe care le au de îndurat cetăţenii. Culmea este faptul că cei trei primari reprezintă USL-ul, adică alianţa de partide care afirmă că apără interesele cetăţenilor.
După cum se vede, însă, reprezentanţii acestor partide din administraţia locală nu numai că sunt indiferenţi faţă de problemele oamenilor, dar şi susţin, prin comportamentul lor, nedreptatea. Niciunul dintre cei trei primari nu a luat niciun fel de măsura împotriva abuzurilor şi aroganţei reprezentanţilor S.C. HidroPrahova. Ba, mai mult, administraţia acoperă de fiecare dată ilegalităţile S.C. HidroPrahova, în loc să invoce clauzele din contractul de cedare a serviciului de apă, care-i sunt favorabile.
După ce şi-a mutat sediul într-o altă locaţie, pe motiv ca spaţiul iniţial era insuficient, iar numărul de personal ridicat, HidroPrahova sfidează la fiecare pas cetăţeanul. La Vălenii de Munte, de exemplu, într-un bloc în care locatarii au schimbat, pe banii lor, conductele vechi cu unele noi şi unde nu mai există în subsol niciun pic de apă, care ar putea fi considerată pierdere, HidroPrahova adaugă la factura pe care o emite, pentru fiecare apartament, circa 12 mc de apă consideraţi pierdere.

Dacă facem un calcul simplu, vom constata faptul ca oamenii dintr-un bloc cu 20 de apartamente consumă, după cum spun reprezentanţii Hidro Prahova, în afară de consumul normal, alţi 240 mc de apă. Poate cineva să creadă aşa ceva?! Unde este această apă? Se evaporă, cumva, din cauza căldurii?
(…).
Desigur, un astfel de lucru nu există. Asta demonstrează că la mijloc este o hoţie şi că cei de la HidroPrahova obligă, lună de lună, fără niciun drept, cetăţenii din oraşul Vălenii de Munte să plătească facturi umflate de ei artificial.
Conducerea Consiliului Judeţean Prahova trebuie să se sesizeze în legătura cu toate aceste probleme, iar dacă nu o va face, va arăta încă o dată că nu-i pasă de cetăţeni şi că protejează, de fapt, toate neregulile existente în cadrul S.C. Hidro Prahova S.A.
De asemenea, Curtea de Conturi, sper ca într-un termen cât mai scurt, să înceapă o ve-rificare amănunţită a activităţii S.C. HidroPrahova”.

Faţă de aceste aspecte sesizate de Domnul Deputat Mihai Apostolache în Parlamentul României, se adaugă, în zilele acestea, o criză acută în sistemul de alimentare cu apă potabilă a oraşului Vălenii de Munte. Zile întregi, îndeobşte la sfârşit de săptămână, oraşul suferă de lipsa apei potabile, deşi judeţul Prahova se află sub cod portocaliu de caniculă. La întrebările disperate ale cetăţenilor adresate noului primar, Constantin Florin, acesta tace şi ridică din umeri a neputinţă.

FELIX ŞI AI SĂI AU ÎNTORS ROMÂNIA CU 5 ANI ÎN URMĂ!

n lungul istoriei sale poporul român a trebuit să plătească mereu oalele sparte de alţii. Cu ce am greşit noi, cetăţenii acestei ţări, să suportăm ifosele unor aşa zişi politicieni care prin acţiunile lor au întors România cu 5 ani în urmă? Care ne-au scos de pe axa europeană modernă şi ne-au băgat în Uniunea Rusia-Belarus? Cât de iresponsabil poţi să fii ca în calitate de preşedinte, fie el şi interimar, să ataci pe Angela Merkel, cancelarul celui mai puternic stat european, Germania? Cât de imatur poţi să fii ca să-l faci pe Preşedintele Comisiei Europene, D-l Barroso “un politruc” sau să afirmi că “puţin îmi pasă de ceea ce spune Guvernatorul Băncii Naţionale”, “puţin îmi pasă de economia acestei ţări, de cursul euro”.
La ce nivel al copilăriei permanente trebuie să te afli pentru a spune că îi aperi pe cei 7,4 milioane de români care au ieşit la vot, împotriva unui singur om. Chemându-i pe ei să iasă în stradă, că tu îi vei apăra juridic în instanţe. Şi asta de pe poziţiile primului ministru şi a preşedintelui ţării. Cum este posibil ca nişte tembeli să împartă ţara asta în două părţi antagonice?
Voiculescu şi gaşca lui a întors România în trecut. Ne vor trebui cel puţin 5 ani pentru a ne recâştiga credibilitatea pe plan european.

Pe 07 Mai, Victor Ponta a preluat funcţia de prim ministru. Ce a făcut el până acum? Care sunt realizările Guvernului Ponta în cele 100 de zile trecute? NIMIC! Doar vorbe şi promisiuni populiste. A avut grijă, însă, ca la recenta rectificare a bugetului să treacă la fondul de rezervă al primului ministru suma de 380 de milioane de lei. şi asta doar pentru următoarele 3 luni. USL are nevoie de bani pentru alegerile parlamentare din toamnă.
Viaţa este din ce în ce mai grea. Oamenii nu se mai descurcă cu datoriile la bănci. Casele lor, pentru care au luat credite, sunt scoase la licitaţie. Preţurile la alimente au crescut. La gaze şi energie electrică de asemenea.
Degeaba spune guvernarea USL că s-a făcut o creştere diferenţiată a preţului energiei: cu 5% pentru populaţie şi 10% pentru agentul economic. Este ştiut că agentul economic va creşte şi el preţurile la produsul final care, astfel, se va întoarce către populaţie cu un preţ mărit. Deci, în realitate toate scumpirile acestea românul de rând le va suporta, cel care a dus şi războaiele şi criza, iar acum va suporta şi costurile acestei lovituri de stat eşuate…
Bani pentru pensii nu mai sunt decât până în luna septembrie, iar reîntregirea salariilor pentru bugetari este discutabilă şi amânată pentru o dată viitoare, necunoscută încă.
Vin momente extrem de dificile din punctul de vedere economic. Criza se accentuează.
Efectul dezastruos al secetei nu va întârzia să apară către sfârşitul trimestrului 3 şi se va manifesta extrem de puternic în trimestrul 4. Criza economică şi seceta ne vor afecta fără putinţă de tăgadă. Greul abia acum urmează.
România a suferit daune enorme financiare, investiţionale şi de imagine ca urmare a loviturii de stat din 3 – 6 iulie 2012!

LA DRAJNA S-A FĂCUT DREPTATE: NOUL PRIMAR, VIOLETA GONŢEA A REVENIT ÎN FUNCŢIE!

Primarul Comunei Drajna, Gonţea Violeta a revenit, în data de 24 august, în funcţia de primar după ce instanţa  i-a dat câştig de cauză în procesul intentat prefectului judeţului. Instanţa de contencios a Tribunalului Prahova a admis joi, 23 august, cererea doamnei primar Gonţea Violeta de suspendare a ordinului prefectului prin care se constata încetarea de drept a mandatului primarului din Drajna. Prefectul judeţului emisese, în data de 25 iulie, ordinul ca urmare a adresei primite din partea secretarului Comunei Drajna care, la solicitarea consilierilor USL, a declarat-o incompatibilă pe doamna Gonţea deoarece îndeplinea atât calitatea de primar, cât şi pe cea de membru în consiliul de administraţie al unei şcoli din localitate din partea părinţilor. Demersul reprezentanţilor USL şi ale consilierului local PP-DD Angelo Ruşinaru a pornit din momentul în care doamna primar a cerut mai multe documente legate de activitatea anterioară din primărie, lucru care l-a deranjat foarte tare pe fostul primar, Gavrilă Mihai, actual consilier local care, împreună cu nepoata sa, adică  secretarul comunei Drajna, al cărei soţ este angajat la societatea fostului primar, au trimis prefectului solicitarea de emitere a ordinului de încetare a mandatului primarului Gonţea Violeta. Cum prefectul judeţului are aceeaşi culoare politică cu cea a fostului primar, a emis imediat ordinul fără o motivare în fapt şi în drept corespunzătoare a actului administrativ. Acest demers al celor de la USL şi al prefectului judeţului a fost atacat în justiţie de doamna primar, iar justiţia i-a dat dreptate doamnei Gonţea, suspendând actul prefectului şi în acest fel doamna Gonţea a revenit în fruntea celor care au ales-o.

Asociaţia Solidaritatea Centre Mauges Poseşti/Prahova – Mauges/Franţa

După 22 de ani de colaborare româno – franceză, Comuna Poseşti din Prahova a semnat Înfrăţirea cu Comunitatea Comunelor Centre Mauges, din Franţa.
Evenimentul a avut loc pe 4 august 2012 la Primăria Poseşti, judeţul Prahova.

Primele contacte între Comuna Poseşti şi Comunitatea Comunelor din Centrul Mauges s-au stabilit încã din 1990. După veştile din presa internaţională cu privire la planurile regimului Ceauşescu de sistematizare a populaţiei şi dizolvarea satelor, unii francezi revoltaţi s-au organizat într-o mişcare de asistenţă umanitară şi ajutor de urgenţă. Consiliul European, prin intermediul Asociaţiei “Operaţiunea Satele Româneşti” au propus ca satele româneşti să fie sprijinite cu scopul de a le salva din faţa distrugerii ce le ameninţa. În mod aleatoriu, comunei Geste, componentă a Comunităţii Comunelor din centrul regiunii Mauges, i s-a repartizat localitatea Poseşti pe care au sprijinit-o prin acţiuni umanitare.

De atunci, schimburile de experienţă şi relaţiile de prietenie s-au dezvoltat. Crearea Asociaţiei “Solidarité Roumanie Centre Mauges- Poseşti” din Franţa a fost urmată de geamăna sa, “Asociaţia Solidaritatea Poseşti – Centre Mauges” din România. Cele două partenere au devenit interlocutori privilegiaţi ai comunităţilor, sporind relaţiile de prietenie, solidaritate şi cooperare.
În mod natural, dezvoltarea şi consolidarea schimburilor dintre Poseşti şi CCCM au orientat autorităţile locale respective către un proiect de înfrăţire după semnarea unei Carte de Cooperare în 2011.
Înfrăţirea semnată pe 4 august la Primăria Poseşti între primarul comunei Poseşti şi preşedintele CCCM din Franţa, este un angajament peren care necesită participarea activă a aleşilor locali şi a cetăţenilor. Acest act proclamă asocierea comunităţilor şi marchează recunoaşterea oficială a legăturilor ce durează de mai bine de 22 de ani.
Cu ocazia acestor evenimente domnul Gerard Chevalier, Preşedintele CCCM din Franţa a spus:
“Vreau să subliniez importanţa oficializării Înfrăţirii cu comuna dumneavoastră, pentru cei 25.000 de locuitori ai regiunii Centre Mauges. În această perioadă de criză internaţională este de remarcat că ne îndepărtăm de individualizare şi concentrare pe sine, îndrăznind să ne deschidem către ceilalţi.
Aceşti ani, bogaţi în schimburi fructuoase, în participări la diferite acţiuni, în relaţii interumane, toate au construit o prietenie durabilã mereu mai sincerã şi mai puternică. Aceste iniţiative au permis să ne întâlnim, să învăţăm să ne cunoaştem mai bine, să comunicăm şi să apreciem reciproc valorile celuilalt.
Într-o Europă pacifistă, reconciliată care se construieşte încetul cu încetul, ne revine datoria să transmitem acest mesaj de pace şi fraternitate adevãrată.”

Semnarea oficială a documentelor de Sâmbătă 4 august la Primăria din Poseşti, a fost urmatã de dezvelirea unei compoziţii plastice denumite “Comuna Poseşti şi CCCM, pe cât de departe, pe-atât de aproape”, realizată de domnul profesor pictor Constantin Cioc, sub forma unei fresce impunătoare care să amintească trecătorilor ce traversează comuna de legăturile româno-franceze ce există aici.
Festivităţile s-au încheiat cu un spectacol popular în aer liber susţinut de grupul folcloric Floricica din comună şi alte grupuri folclorice invitate, care s-au bucurat de un public numeros.

Schimb de experienţă intercultural şi de solidaritate franco – român

În cadrul parteneriatului ce există de mai bine de 20 de ani, Asociaţia Solidaritatea Poseşti – Centre Mauges a organizat în luna iulie a acestui an, Schimbul bienal de experienţă romano – francez, beneficiind de subvenţii Europene printr-un “Proiect Tineri in Acţiune” dedicat tinerilor din România şi Franţa, cu vârsta între 16 şi 18 ani.
Proiectul se învârte în jurul cifrei 10 şi se doreşte a fi unul de nota 10! Prin cele două dimensiuni ale sale: interculturalitatea şi solidaritatea, Schimbul de experienţă îşi propune înlăturarea stereotipurilor promovate de unele Media şi ideilor pre concepute pe care le putem avea despre o altă cultură aflată la celălalt capăt al continentului cât şi despre anumite grupuri sociale defavorizate precum: persoanele cu handicap, copii abandonaţi, imigranţi, minorităţile culturale grupurile de Rromi, etc.
“Dar cum puteam cunoaşte mai bine cultura celuilalt decât prin imersiune, locuind în familii, de unde putem învăţa multe din dotarea şi amenajarea caselor şi a anexelor, din obiceiurile culinare dar şi din relaţiile între membrii familiei?” spune Damien Girardeau, unul din animatorii francezi.
Astfel 10 tineri români din toate satele comunei Poseşti acompaniaţi de 2 adulţi petrec 10 zile în Franţa în regiunea Centre Mauges fiind găzduiţi în familiile unor tineri francezi de aceeaşi vârstã. La sfârşitul acestui sejur, aventura tinerilor continuă împreună, timp de 10 zile în România.
Sprijinind cu consecvenţă un parteneriat între doi corespondenţi, aceiaşi tineri români se transformă în gazde pentru invitaţii lor francezi, la întoarcerea în ţară.
“Asociaþia ASPCM nu este o agenţie de turism iar acest Schimb de experienţă nu este o vacanţă” explică doamna Cati Căplescu, unul din animatorii români”, pe lângă vizitele culturale, programul sejurului împreună propune diferite activităţi de solidaritate menite să le ofere tinerilor o deschidere către celălalt şi să intre în contact cu diferite structuri organizate care lucrează cu persoane defavorizate”. Atat tinerii români cât şi francezi participă prin rotaţie la ateliere de reamenajare a şcolilor din localităţile în care locuiesc, la activităţi de curăţarea mediului înconjurător, la organizarea de jocuri pentru copiii aflaţi la un centru de plasament, lucrul la fermă alături de persoane cu handicap psihic.
În afara activităţilor propuse, tinerii gătesc şi mãnâncă împreună, învaţă cântece şi dansuri tradiţionale specifice fiecărei culturi, şi nu în ultimul rând învaţă să comunice într-o limbă de circulaţie internaţională, învaţă să nu se izoleze, să fie toleranţi şi sensibili la diferenţele culturale ce pot interveni între noi. La sfârşitul celor 20 de zile împreună, tinerii se despart cu greu continuând să corespondeze între ei.

Cătălina CĂPLESCU
(organizator al spectacolelor şi deplasărilor în Franţa)

AL CUI ESTE CIMITIRUL DIN VĂLENII DE MUNTE?

Exact acum un an atrăgeam atenţia autorităţilor locale asupra aspectului sub care se prezintă Cimitirul din Oraşul Vălenii de Munte.
M-a interesat, în mod deosebit, piatra funerară a poetului M. R. Paraschivescu. Am vrut să aprind o lumânare, pentru cel care a dat spirit literaturii române şi oraşului Vălenii de Munte.
Am încercat să găsesc mormântul printre buruieni înalte, ierburi uscate şi tăioase, crescute peste tot în cimitir.
Dincolo de lipsa de responsabilitate a familiilor răspunzătoare de morminte, se vede dezinteresul administraţiei locale, absenţa unei minţi manageriale tinere, energice, la administraţia cimitirului care să ştie cum, când şi unde trebuie să se intervină pentru a păstra o faţă cât mai civilizată locului în care îşi află odihna atâtea suflete ce aşteaptă respectul nostru, măcar după moarte, dacă în viaţă nu avut parte de el…
Mormântul lui M. R.
Paraschivescu este greu de găsit fiind eclipsat de locul de veci al profesorului C-tin Pârvu (care este încã în viaţă).
Ar fi meritat o mai mare atenţie, o “punere în evidenţă”, un însemn care să amintească trecătorilor prin cimitir, turişti sau nu, că cel care a dat numele bibliotecii din Vălenii de Munte, care a lăsat o operă importantă în urma sa, care a fost descoperitorul şi “lansatorul” atâtor talente literare, viitoare voci puternice ale literaturii române şi universale, îşi află osemintele aici.
Ascuns între “crucile de vază”, morţii cei mai deştepþi din cimitir, poetul “Cânticilor ţigăneşti” îşi “trăieşte” somnul de veci printre buruieni, într-un cimitir lăsat, parcă înadins, de izbelişte.”                            Un trecător                                                                                                                                                                                                                                            

           

Răspuns: Un lucru este cert, stimate trecător: morţii nu mai dau impozite la bugetul local şi nici nu pot amenda pe cineva pentru neglijenţă şi nepăsare. 
Mircea Niţu, cât a fost primar, nu s-a “omorât” cu grija pentru ca Cimitirul din Vălenii de Munte să aibă un aspect civilizat… Să vedem ce va face noul primar, ştiut fiind că-l admiră pe M.R.Paraschivescu şi este iubit de intelectualii oraşului…

CÂND TE IA GURA PE DINAINTE SAU “GURA BATE TURUL”

Cum am mai spus, stânga – dreapta, USL a pornit la drum păşind cu stângul direct în străchini. Nu este de mirare că următorii paşi au fost făcuţi tot în străchini şi văd că în contiunare “noii” continuă să o facă după ce au preluat străchinile de la “vechii”. Ponta şi Antonescu concurează între ei în luatul gurii pe dinainte grijulii să nu fie niciunul depăşit de celălalt. Adrenalina care nu are ce căuta la un asemenea nivel este cauza gafelor celor doi. Măcar cei vechi erau hârşâiţi în obedienţă şi căutau să nu supere feţele sus-puse ale Europei. Aşteptam să văd un comportament înţelept al “interimarilor” după ce au “învăţat” la Şcoala Opoziţiei timp de vreo 8 ani în vederea susţinerii “bacalaureatului” la materiile “prim-ministru” şi “preşedinte”. Se vede treaba că au cam chiulit de la şcoală şi că nu s-au pregătit pentru examene. “Gura bate… turul!” – parcă aşa se spune, nu? Oricine dintre noi – sau măcar o parte mare dintre noi – ştie că vorba ieşită din gură nu mai poate fi băgată înapoi. Nu fac excepţie aşa că am suportat pierderea unor prieteni, certuri cu şefii etc., şi toate acestea din cauza unei vorbe scăpate când şi cum nu trebuia. Doar că una este să mă ia gura pe dinainte pe mine cetăţeanul de rând şi alta este să i-o ia înainte unui înalt oficial al ţării. Una este să ceri scuze unui prieten şi alta este să ceri scuze unor şefi de state europene cum este cazul premierului Ponta. Alţi bani, altă distracţie provocată artificial de spusele care nu se spun chiar dacă se gândesc. Cred că Angela Merkel va primi scuzele lui Ponta dar nu va uita incidentul iar asta ne costă pe noi cei mărunţei. Deja ne costă mult datorită aruncării leului la coş… Vedem că bâlbâiala celor doi primi oameni din România nu se mai termină. “ţinem/nu ţinem seama de deciziile CCR…”… “este valabilă legea sau ordonanţa vizavi de prezenţa la urne…” Mă uimeşte curajul de găină tăiată a lui Ponta care şi-a dovedit deja pup-in-turismul cu ocazia zilei Americii când a pu-pu-pu picoarele ambasadorului care a avut “nesimţirea” de a sfida un stat (totuşi) independent. Acum trage cu pu-pu-pu la cancelarul german, va trage cu pu-pu-pu la şeful PPE-ului european şi lista este lungă şi se va mai lungi. Cred că la finalul periplului european Ponta nu va mai avea decât nişte buze groase cât aţa de atâta pu-pu-pu. Nici Antonescu nu este mai breaz şi continuă să ne uimească jucându-se cu “ştiu dar nu vreau să spun!”. Degeaba ia o figură serioasă deoarece îmi aduc aminte de interviul luat de CTP când jurnalistul l-a rugat să se prezinte în limba engleză ţinând seama că aspira la cea mai înaltă funcţie în stat. Cu o faţă alunecoasă a explicat cu vorbe tot alunecoase că nu posedă limba engleză la perfecţiune şi nu vrea să… iar la o nouă presiune exercitată de către CTP a trântit un “Mon Dieu!” fără să adauge că ştie bine limba franceză. (Luate de colo – colo, nişte expresii din limbi străine pot fi auzite la orice colţ de stradă). Aceeaşi faţă alunecoasă a avut-o de curând când la o conferinţă de presă, întrebat ce înseamnă “un preşedinte discret” – cum declarase a fi – a răspuns: “Dau răspunsuri exacte la întrebări exacte. Dumneavoastră îmi cereţi un eseu şi promit să vi-l dau altă dată.” Logoree fără substanţă cu CTP şi la conferinşa de presă! Asta este ceeace ne oferă Antonescu. Atât el cât şi Ponta sunt doar nişte peştişori nevinovaţi faţă de “rechinul” Voiculescu. Îi poate înghiţi fără să-i mestece măcar! Doar faptul că Băsescu şi ai lui au devenit odioşi în ochii multor români poate face tandemul Ponta – Antonescu să câştige. Cum este de aşteptat sunt şi altfel de romani care amendează tot ce zic şi fac “proaspeţii” USL-işti. La fel ca şi PDL-iştii “oripilaţi” de conducerea USL-ului ies la demonstraţii. Vreo 50 (cincizeci) de protestatari s-au îndreptat spre Piaţa Victoria cu lozinci fluturând alene în zăpuşeala verii şi şi-au exprimat “Huo!” – ul cetăţenesc faţă de proaspeţii ajunşi la conducerea ţării. “Am ieşit pentru apărarea statului de drept!” spunea o doamnă revoltată. O şti ea ce înseamnă stat de drept? Mă îndoiesc.
Sunt din ce în ce mai sceptic privitor la momentul când vom avea în fruntea ţării nişte oameni merituoşi care să se gândească la poporul ăsta pe care şi-au şters picioarele ca pe preş atâţi şi atâţi conducători de toată jena şi să facă astfel încât să ne scoată din marasmul fără sfârşit!

Gh SÂRBU

ŞEFUL LEGITIM AL STATULUI ROMÂN!

Comisia de la Veneția: ”Cvorumul asimilează absenții cu partizanii votului negativ.

Legitimitatea lui Traian Băsescu e de circa 11 milioane de voturi”!

Hoţul penalist Victor Ponta ameninţă ca-n curtea şcolii pe şeful de drept al statului român!

O lepră care fură din creaţia şi munca intelectuală a altuia, muşcă mâna care i-a dat de mâncare şi linge acolo unde a scuipat. Dan Voiculescu şi-a ameninţat ciracii şi i-a trimis la bătaie. Ponta instigă la război civil! Pentru că aşa cum spune Comisia de la Veneția: ”Cvorumul asimilează absenții cu partizanii votului negativ”. Legitimitatea lui Traian Băsescu e de circa 11 milioane de voturi”

Traian Băsescu i-a chemat pe români la conciliere. Victor Ponta îi instigă pe unii împotriva altora. Să vedem ce va face palavragiul hitlerist Antonescu… Se va ţine de cuvânt şi va ieşi din viaţa politică?

NU AU FOST MAI BUNI, CI AU FOST MAI MULŢI!

VĂ AMINTEŞTE DE CINEVA ACEST SALUT AL LUI ANTONESCU?

Nu au câştigat pentru că sunt mai buni, ci au câştigat pentru că sunt mai mulţi. Eroarea capitală a fost că s-a admis participarea la alegeri a unei alianţe de 3 partide contra unor formaţiuni politice individuale, ceea ce a fost şi este profund inechitabil. Apoi a venit “scăparea din mână” a Guvernului Ungureanu. De aici încolo totul e poveste.

VIN ALEGERILE! PE CINE ALEGEM?

EDITORIAL 42

Iată ce se va întreba cetăţeanul atunci când va vota. Omul lângă urna de vot se află faţă în faţă cu propria-i conştiinţă. El va trebui să înţeleagă că opţiunea sa pentru unul sau pentru celălalt va determina viitorul urbei sale şi va avea implicaţii majore asupra propriei sale vieţi. În cabina de vot nu mai contează partidul care l-a propus pe unul sau pe celălalt. NU orientările doctrinare contează în alegerile locale, ci Omul contează. Omul cu majusculă! Va fi o competiţie a experienţelor personale, a valorilor individuale, a entităţilor pe care le reprezintă fiecare, ca locuitor al ur-bei, ca imagine proiectată în conştiinţa conlocuitorilor săi. Omul care va fi ales trebuie să aibă, pe lângă calităţile morale obligatorii şi o doză crescută de va-loare! şi nu o valoare oarecare, ci numai aceea pusă în slujba semenilor, a tuturor celor din jur, valoare care străluceşte, care demonstrează, antrenează şi uneşte, dezgheaţă şi topeşte zăgazurile, frânele, urâtul şi nefirescul.
La nivelul oraşului Vălenii de Munte sunt doi “grei” care se vor “lupta” în arena alegerilor locale: Constantin Ionişă şi Constantin Florin. Ceea ce-i aseamănă este faptul că ambii sunt oameni de afaceri. Ceea ce-i deosebeşte esenţial, însă, este caracterul şi tipul de afaceri pe care le face unul vizavi de celălalt. Constantin Ioniţă nu a făcut niciodată afaceri cu statul, pe când grosul afacerilor lui Constantin Florin îl constituie contractele grase cu statul, cu Primăria care gestionează banul public, al cetăţeanului contribuabil. Pri-mărie unde tronează bunul său prieten, slujitor al intereselor de grup şi mai puţin al intereselor cetăţenilor acestui oraş. Pe cine punem în capul obştei ca gospodar şef al localităţii?

Gh. BURDUJAN

REFORME 2009 – 2012 – Document realizat de Cabinetul Consilierului de Stat Andreea Paul (Continuare din Nr. 41)

Guvernul României
I. Relansarea economică
II. Reforme asumate în 
2009 – 2012
III. Impactul economic al deciziilor luate
IV. Priorităţi pe termen scurt şi mediu.

1. Schema de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie
- Perioada de implementare: 2008 – 2013
- Buget total: 200 mil. euro.
Intensitatea ajutorului de stat
- 40% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în regiunea Bucureşti-Ilfov;
- 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în celelalte regiuni de dezvoltare.
Aportul beneficiarului: minim 30% din costurile eligibile (sub o formã care sã nu facã obiectul niciunui alt ajutor public).
Schema nu se aplicã proiectelor ale cãror costuri totale depaşesc 50 milioane euro.
Numar beneficiari: 14, din care 6 proiecte finalizate.
2. Schema de ajutor de stat orizontal pentru dezvoltarea regionalã durabilã şi reducerea emisiilor.
Perioada de implementare: 2008 – 2013;
Buget total : 318.8 mil. euro.
Valoarea ajutorului de stat
- 40% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în regiunea Bucureşti-Ilfov;
- 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în celelalte regiuni de dezvoltare.
Aportul beneficiarului: minim 30% din costurile eligibile (sub o formã care sã nu facã obiectul niciunui alt ajutor public).
- Schema nu se aplicã proiectelor ale cãror costuri totale depãşesc 50 milioane euro.
- Numãr beneficiari: 3 (2 proiecte de eficienţã energeticã şi 1 proiect de sulfurare).
3. Schema de ajutor de stat regional “Finantarea proiectelor de investiţii iniţiale în cercetare-dezvoltare şi inovare”.
Perioada de implementare: 2008 – 2013
Buget total: 180 mil. euro.
Intensitatea ajutorului de stat:
- 40% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în regiunea Bucureşti-Ilfov;
50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii în celelalte regiuni de dezvoltare.
Aportul beneficiarului: minim 30% din costurile eligibile (sub o formã care sã nu facã obiectul niciunui alt ajutor public).
Schema este aferentã domeniului major de intervenţie
2.3. ”Accesul întreprinderilor la activitãţi de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI)” din cadrul axei prioritare 2 “Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologicã şi inovare”, din Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice”, operaţiunile:
2.3.2 “Dezvoltarea infrastructurii C-D în întreprinderi şi crearea de noi locuri de muncã în cercetare” – 44 beneficiari;
2.3.3 “Promovarea inovãrii în cadrul firmelor” – 43 beneficiari.
4. Schema de ajutor de stat „Finanţarea proiectelor de cercetare – dezvoltare şi inovare (CDI) prin Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice”
Perioada de implementare: 2008 – 2013
Buget total: 300 mil. euro
Intensitatea ajutorului de stat:
- 50% pentru cercetarea industrialã;
- 25% pentru dezvoltarea experimentalã;
Activitãţile din cadrul proiectelor realizate de întreprinderile nou create inovatoare se finanţeazã cu 100% din costurile eligibile pe perioada în care beneficiarul îndeplineşte condiţiile de întreprindere nou-creatã inovatoare, cu condiţia ca ajutorul sã nu depãşeascã 1 milion de euro.
Schema este aferentã Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivitãţii Economice”, axa prioritarã 2 “Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologicã şi inovare”, operaţiunile:
2.1.1 “Proiecte de cercetare în parteneriat între universitãţi/instituţii de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi” – 29 beneficiari;
2.1.2.”Proiecte C-D de înalt nivel ştiinţific la care vor participa specialişti din strãinãtate” – 42 beneficiari.
b) Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat.
1. Buget alocat în 2012: 10 mld. lei (Ministerul Finanţelor Publice);
2. Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare şi Contragarantare pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.
- 2009 – 2011:
Au fost salvate 240.000 locuri de muncã;
1,35 mld. euro garanţii care au susţinut credite de peste 2 mld. euro
2012 – (majorarea capitalului Fondului cu 250 mil. lei):
580 mil. euro, care vor susţine credite de 1,1 mld. euro. 100.000 locuri de muncã menţinute şi create.
3. Fondul de Garantare a Creditelor pentru Agriculturã:
- 2009 – 2011: 3,6 mld. lei;
- Buget 2012: 1,6 mld. lei.
4. Garanţii prin EximBank:
2009 – 2011: 3,1 mld. lei
Buget 2012: peste 550 mil. lei;
5. Oferirea de garanţii guvernamentale de 80% din valoarea creditului pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia româneascã, pentru maximum 4 ani;
- Beneficiari: s-au acordat în anul 2010 garanţii în valoare de aprox. 19 mil. lei pentru implementarea unor proiecte de investiţii în sumã de aprox. 450 mil. lei
- Plafonul total al garanţiilor ce pot fi emise în 2011 se ridicã la 300 mil. euro.
D. Programe pentru susţinerea industriei şi a dezvoltãrii durabile.
Programul de creştere a competitivitãţii produselor industriale.
- Criteriu de eligibilitate: sã nu fi beneficiat în ultimii 2 ani fiscali şi în anul fiscal în curs, de ajutor de minimis, care, cumulat cu suma solicitatã în proiect, sã depãşeascã echivalentul în lei a 200.000 euro;
- Fonduri alocate pentru anul 2011: 11,7 mil. lei;
- Fonduri alocate pentru anul 2012: 19 mil. lei;
- Proiecte depuse în 2011: 56, din care 23 proiecte acceptate.
Programul de dezvoltare şi modernizare a activitãţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţã.
- Criterii de eligibilitate: cifra de afaceri anualã netã de max. 50 mil. euro/ active totale care nu depãşesc 43 mil. euro şi maxim 250 salariaţi;
- Buget alocat în anul 2011: 7 mil. lei, cu 40% mai mare faţã de anul 2010.
- Beneficiari în anul 2011: 78 proiecte (din 684 proiecte depuse);
- Buget alocat în anul 2012: 7 mil. lei.
Programul Rabla
2010
- Beneficiari: 189.323 maşini uzate predate spre casare;
- 62.550 maşini noi cumpãrate din care 25.263 sunt maşini româneşti;
- Total fonduri alocate: 722 mil. lei.
2011
- Beneficiari pânã la 31 decembrie 2011:
- 116.641 maşini vechi colectate;
- 39.216 maşini noi cumpãrate, din care 15.006 sunt maşini româneşti;
- Total fonduri alocate: aprox. 544,5 mil. lei, din care 88,5 mil. lei plãţi pentru anul 2010 din bugetul alocat pentru anul 2011.
2012: Programul nu a demarat încã.
Programul Casa Verde – persoane fizice
- Potenţiali beneficiari: proprietar/coproprietar al imobilului care face obiectul proiectului şi nu are obligaţii restante la bugetul de stat.
- 2010:
18.361 dosare depuse, din care 16.146 dosare acceptate;
- Buget alocat: 110,7 mil. lei
- 2011: (sesiunea s-a desfãşurat în perioada 01.06.2011-15.07.2011)
- Nr. dosare depuse: 23.938 , în valoare de 144,4 mil. lei
- Buget alocat: 100 mil. lei.
Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe.
- Potenţiali beneficari: asociaţii de proprietari din blocurile de locuinţe construite dupã proiecte elaborate în perioada 1950-1990;
- Bugetul alocat în 2011: 137,5 mil. lei;
- Bugetul alocat în 2012: 70 mil. lei
Beneficiari în 2010-2011: 29.000 de apartamente.
Programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile.
Criterii de eligibilitate:
- Persoane juridice care au activitate economicã de cel puţin 6 luni la data depunerii dosarului de finanţare şi cel puţin un exerciţiu financiar anual încheiat;
- Nu beneficiazã şi nu va beneficia de finanţare din alte fonduri publice şi/sau europene pentru aceleaşi cheltuieli eligibile ale proiectului, dacã intensitatea ajutorului de stat depãşeşte 50%.
Programul “Cumpãrã româneşte”
- Vizeazã creşterea capacitãţii instituţionale a MECMA de a formula, implementa, coordona şi monitoriza politicile publice şi în vederea sprijinirii economiei româneşti;
- Finanţarea este de 4,15 mil. lei (fãrã TVA) şi provine din fonduri europene.
- Durata programului este de 1 an de la semnarea contractului de finanţare.
E. Programul “Prima Casã” continuã într-o formã îmbunãtãţitã
Total program Prima Casã (1-4), pânã la 31 decembrie 2011: 55.106 garanţii, în valoare totalã de aprox. 2,2 mld. euro.
Prima Casa 4 (de la 1 iunie 2011):
Beneficiari:
- orice persoanã care nu deţine în proprietate exclusivã sau împreunã cu soţul/soţia nicio locuinţã, indiferent de modul şi de momentul în care a fost dobânditã, fie deţine în proprietate exclusivã sau împreunã cu soţul/soţia cel mult o locuintã, dobânditã prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţã utilã mai micã de 50 mp;
- Finanţatorii (bãncile) au posibilitatea de a reutiliza un plafon la nivelul a 50% din totalul garanţiilor acordate în cadrul Programului, în condiţiile împãrţirii proporţionale a riscurilor şi a pierderilor între stat şi finanţator.
F. Programul de promovare a exporturilor
- Promovarea sectoarelor strategice pentru exportul românesc prin acţiuni de publicitate şi reclamã.
Branduri sectoriale actuale:
- Romania, your reliable trade partner – brand sectorial industrial;
- Zoom into Fashion Romanian – brand sectorial confecţii
(continuare în ediţia viitoare)