joi, 8 august 2013

GOLĂNIA LUI AVRAMESCU LUCIAN ŞI SATISFACŢIA MEA…

AVRAMESCUVara trecuta nu m-am simtit prea bine! O haita de politruci cu probleme pe la justitie, o haita de politruci flamanzi, lacomi, penali si iresponsabili, au incercat o lovitura de stat asupra firavului nostru stat de drept. Aproape ca au reusit, dar, din fericire, doar,.. aproape. Toate Antenelel vuiau, “Haideti la referendum sa-l dam jos pe tiranul de Basescu!!! Romani, treziti-va, lupta de “clasa” a inceput! Traiasca Ponta, traiasca Antonescu, traiasca Voiculescu, Mircea Badea, Gadea, Grecu etc.” O seama de “intelectuali” cu vechi state de plata, tineau isonul haitei. Printre acestia si un domn oarecare, poet sau scriitor, jurnalist sau arhitect (Dumnezeu stie..), pe numele din bulletin, Lucian Avramescu. Si dai si lupta, neicusorule, seara de seara pe la Antene… I-a trebuit un an intreg, ca sa-si dea seama cu cine si, mai ales, ce a votat.. Zilele acestea, ca un naiv ce se afla, intreaba, cu inocenta pacalitului: “Ponta mai ești? Crin mai ești? Dacă nu, îngăduiți-mi să vă bag în pizda mamei voastre!” Citind articolul, aproape mi-au dat lacrimile,… de ras! Avramescule, ma uimesti! Nu se poate ca aceste cuvintele sa fi iesit din “penita” ta, dar… e posibil…
” (…)
Băsescu, lăsat liber să joace tontoroiul pe un pustiu politic, utilizând perfect neinspiratele plecări ale Titulescului Mic și Crinului Mare, cândva regal, lăsat să urle și să latre, face ce trebuie – urlă și latră. Punctează. Nu are dreptul la concediu Ponta? Are. Nu are, în schimb, dreptul la dezertare dintr-un câmp fierbinte de luptă, nu are dreptul la concediu de odihnă în timp ce speranțele publice fac metastază. Ponta, în numele a ceea ce am înghițit, ca om și ca scriitor, pentru voi, în numele nemeritatelor înjurături primite scuipăcios și puturos, în numele batjocurii de a mă lăsa la cheremul celui mai netrebnic fanariot pe care l-a avut, din toate vremurile, România, în numele celor ce am crezut, eu nu cu totul, dar alții da, că sunteți, că sunteți oameni, vă atenționez cu toată sila – vă bag în pizda mamii voastre.”
Ce frumos spus, ce poetic: “sperantele publice fac metastaza”… Dar domnul Avramescu are o mare problema la cap. Da, da, ati inteles bine, problema este la cap! Cum sa faca sperantele publice metastaza ACUM, cand in data de 30 mai 2011, tot el, Avramescu adica!, scria un alt text “profund adanc”, un text din care aflam, ca el este cetateanul unei foste tari??? Citez: ” M-am nascut intr-o tara care nu mai e. Romania am zis? Care Romania? La 21 de ani de la fatarea, prin sangeroasa cezariana, a democratiei, tara mea a reusit, economic si moral, performanta de a muri.” Oare MORTUL mai poate face metastaza??? Pentru cei interesati, textul integral poate fi citit aici:
No, mi-ai facut ziua frumoasa, Avramescule, Dumnezeu sa-ti dea sanatate, ca sa te poti “bucura” de guvernarea pe care ti-ai dorit-o! Ai grija ce-ti doresti, ca… Pentru buna dispozitie pe care mi-ai provocat-o, uite voi posta si eu un citat “celebru” din tine…
Nimic nu ne transforma mai mult decat tintele pe care nu le ajungem” (Cugetari).