ISTORIA LA EA ACASĂ

De aproape cinci ani, istorici consacraţi, de prima mână, îşi dau bineţe la Vălenii de Munte pentru a dezbate o problematică majoră a istoriografiei româneşti si de pretutindeni.

În august 2000, din iniţiativa doctorului stomatolog licenţiat şi în istorie Constantin Găucan, preşedintele Fundaţiei  « Nicolae  Iorga », a luat fiinţă Clubul istoricilor cu baza de activitate în oraşul lui N. Iorga. În argumentaţia sa, C-tin Găucan avea în vedere scoaterea dezbaterilor de sub comanda politică, a ingerinţelor politice de odinioară. Se făcea apel la o expunere sinceră cu interpretări obiective ale faptelor istorice. Toate acestea sub protectoarea umbrelă lăsată posterităţii de marele savant.

La Văleni, de două-trei ori pe an, în Bucureşti, Constanţa, elita istoricilor (acum 20 de membri activi) şi-au îndreptat atenţia pe o istorie documentativă, fără a omite istoria recentă prin evaluarea unor mărturii ale celor implicaţi în viaţa politică postbelică.

Anul acesta, la 11 iunie, academicieni, profesori universitari, cercetători, diplomaţi şi-au dedicat expunerile pe tema «  Românii în al doilea război mondial - Măştile istoriografiei ».

În faţa unei asistenţe avizate academician Dan Berindei, profesor universitar Gh. Buzatu, Ioan Scurtu, Constantin Buşe, Constantin Hligor, Mircea Dogaru, Dumitru Mazilu, scriitorul-istoric Alex Mihai Stoenescu(stabilit recent în oraşul nostru), moderaţi de Vartan Arachelian au punctat momentele premergătoare intrării României în război de partea Germaniei. Reconstituirea evenimentelor pe baza arhivelor cercetate cu predilecţie de istoricul Gh.Buzatu la Moscova, Londra, Paris, a evidenţiat politica conciliatoare a ţărilor garante (Anglia si Franţa), politica duplicitară a Angliei în spaţiul răsăritean a zonei Balcanilor. Nu întâmplător parte a arhivei britanice va fi dată spre cunoaştere tocmai în anul 2039. România a început să fie vândută încă de la 13 aprilie 1939 când autorităţile de la Bucureşti au fost gratulate cu celebrele garanţii militare franco-britanice. Garanţii care n-au funcţionat niciodată şi care ne-au adus mai mult ponoase decât foloase. Aceste garanţii au fost anulate după începerea războiului.

Rând pe rând istoricii  au reamintit de acea detaşare acercetătorului faţă de documentele aflate în depozitele arhivistice, a fost evidentiată plăsmuirea unora din ele sau intervenţia voită în întocmirea lor. De aici nevoia ca istoria recentă să apeleze la studii, mărturii ale celor implicaţi. Scriitorul Alex Mihai Stoenescu, autorul unor lucrări de excepţie despre evenimentele din Decembrie 1989, a exemplificat cum unele rapoarte, informări intrate deja în arhivă conţin erori voite, care peste ani, dacă n-ar fi astăzi divulgate ar fi luate ca veridice.

A fost lansată şi părerea că de fapt România a fost de două ori împarţită: prin pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939 şi prin înţelegerea de la 10 octombrie 1944 dintre Churchill si Stalin privitoare la sfera de influenţă sovietică de 90 %.

Ion BOCIOACĂ