DOAMNA

Ca orice fiinţă umană, are un nume şi un prenume, dar elevii şi părinţii îi spun simplu: DOAMNA.   Doamna este un mamifer superior, dotat cu o inimă mare şi cu o tensiune oscilantă, în funcţie de data salariului şi de cifra din statul de plată. Din când în când se constată că tensiunea rămâne maximă atunci când guvernul anunţă pe toate posturile radio-tv că au crescut salariile cadrelor didactice, iar ea rămâne năucită pentru că în fluturaşul de salariu nu s-a schimbat nimic. Chiar aşa, să nu-şi dea seama că i s-a mărit salariul?   “DOAMNELE”, în funcţie de vârstă, sunt clasificate astfel: 1. La 20 de ani: tinere, frumoase, fuste mini, şuviţe colorate în păr, decolteu frumos; aceleaşi manuale alternative, acelaşi curriculum, aceleaşi proiecte de lecţie, aceleaşi obiective de referinţă, obiective operaţionale… în care se simt ca într-un hăţiş din care nu ştiu cum să iasă, deoarece nu au experienţă; 2. La 30 de ani: tinere, frumoase, fuste mini, şuviţe colorate în păr, decolteu frumos; aceleaşi manuale alternative, acelaşi curriculum, aceleaşi proiecte de lecţie, aceleaşi obiective de referinţă, obiective operaţionale. Dar, de-acum, experienţă la catedră, interes mare pentru obţinerea gradelor didactice, pentru afirmare; 3. La 40 de ani: încă tinere, încă frumoase, fustă midi, şuviţe colorate în păr (de la mama natură); bluza care îmbracă frumos decolteul; aceleaşi manuale alternative, acelaşi curriculum, aceleaşi obiective operaţionale şi de referinţă; interes mare pentru pregătirea copiilor, experienţă vastă la catedră, stăpânirea perfectă a metodelor şi mijloacelor de lucru cu copiii, rezultate foarte bune la concursurile şcolare; 4. La 50 de ani: “Oglindă, oglinjoară, cine-i cea mai frumoasă din ţară?  - Dă-te la o parte, să pot vedea”… Fustă maxi, şuviţe bine şi frumos colorate în alb (tot de către mama natură), o frumoasă bluză care îmbracă în totalitate gâtul. Aceleaşi manuale alternative, aceleaşi obiective de referinţă, aceleaşi obiective operaţionale. Multă experienţă la catedră, rezultate foarte bune, serii de elevi care îi sar de gât atunci când o întâlnesc pe stradă şi-i mulţumesc pentru ceea ce a făcut DOAMNA pentru ei… şi uite ce bine au ajuns, pentru că Doamna s-a consumat pe sine ca să-i lumineze; 5. Nu mai continuăm clasificarea, pentru că “Timpul nu mai are răbdare”, după cum spunea Marin Preda. Într-adevăr, clopoţelul a sunat şi s-a anunţat “pauza mare”.

Prof. Constanţa NICOARĂ