atea lumii contemporane pune in faţa noastră din ce in ce mai multe probleme complexe care cer grabnică rezolvare. Mult prea mult s-a lăsat în plan secund latura economică a societăţii româneşti.Consecinţele lăcomiei unora sunt suportate în mod deosebit de cei neajutoraţi. Oamenii lacomi trăiesc doar pentru câştig, işi pierd devreme paza sufletului, uitând că datorează totul societăţii în care s-au născut şi s-au format. Banii domină în cultura contemporană. Pentru lacomi, banii devin un scop în sine, işi pierd uşor proprietatea de a fi un vehicol pentru îndeplinirea unui scop – prosperitatea generală.
Bunăstarea nu este bunăstare dacă nu are un caracter generalizat. Cine crede că poate trăi bine singur se înşeală de bunăvoie, pentru că omul este o fiinţă socială. Cred că cei care citesc aceste rânduri sunt de acord cu ideea că bunăsta-rea generalizată poate conduce pentru fiecare la o viaţă demnă şi normală. Dar… Doar unii dintre noi au puterea de a schimba ceva – cei cu credinţă, cu ştiinţă, cu voinţă. Sper să fiu printre ei.
Din păcate trăim astăzi într-o criză prelungită. Şomajul face ca oamenii să-şi piardă locurile de muncă, casele, din cauza neachitãrii ratelor, curajul de a mai gândi că soluţii sunt.
Ca o consecinã a unor gafe financiare incredibile, neîncrederea în viitor a fãcut ca bursele sã fluctueze în repetate rânduri. Pieţele au scãzut, iar producãtorii de bunuri şi servicii s-au vãzut nevoiţi sã-şi restrângã activitatea şi a început sã creascã şomajul. Este de la sine înţeles cã nu au scãzut peste noapte nevoia de consum de produse şi servicii. Ca un reflex de fiinţã vie, societatea s-a îndreptat cãtre produse mai ieftine, care economisesc resursele, mai bune, mai accesibile. Aceastã reorientare a consumului lasã în urmã oameni fãrã loc de muncã.
Ca o consecinã a unor gafe financiare incredibile, neîncrederea în viitor a fãcut ca bursele sã fluctueze în repetate rânduri. Pieţele au scãzut, iar producãtorii de bunuri şi servicii s-au vãzut nevoiţi sã-şi restrângã activitatea şi a început sã creascã şomajul. Este de la sine înţeles cã nu au scãzut peste noapte nevoia de consum de produse şi servicii. Ca un reflex de fiinţã vie, societatea s-a îndreptat cãtre produse mai ieftine, care economisesc resursele, mai bune, mai accesibile. Aceastã reorientare a consumului lasã în urmã oameni fãrã loc de muncã.
Un mediu de afaceri sãnãtos, în care oxigenul politicilor guvernamentale responsabile şi nutrienţii politicilor locale, resurselor materiale şi umane locale, vor aduce creşterea locurilor de muncã.
Preocuparea maximã la care Partidul Democrat Liberal solicitã lucrul în comun mai presus de orice interese de putere din partea oricãror parteneri de dialog în perioada actualã şi în anii urmãtori, este gãsirea şi ajutorarea celor ce dezvoltã activitãţi generatoare de locuri de muncă şi bani la bugetul local, ca premizã a modernizãrii oraşului nostru. Avem nevoie de firme rentabile şi creatoare de locuri de muncã.
Administraţia ţării, centralã şi localã, şi-a arãtat limitele în ceea ce priveşte oferta de locuri de muncã. Dupã cum se vede tot mai puţinã populaţie va lucra în aparatul administrativ. Statul se retrage tot mai mult din gestionarea şi utilizarea resurselor materiale, dezvoltarea serviciilor. Acestea sunt lãsate în sarcina domeniului privat care s-a dovedit a fi cel mai sigur pentru ridicãri calitative în majoritatea domeniilor. Statul va face ceea ce este cu adevãrat nevoie: lansarea, favorizarea şi iniţierea de programe economice ce vor rãspunde oportun nevoilor populaţiei. Statul trebuie să dea o şansă populaţiei. La noi în localitate statul este prezent într-o însemnatã mãsurã în ceea ce se numeşte Primãrie. Bine ar fi dacã Primãria ar gãsi cãile de sprijin pentru cei ce creazã locuri de muncã.
Preocuparea maximã la care Partidul Democrat Liberal solicitã lucrul în comun mai presus de orice interese de putere din partea oricãror parteneri de dialog în perioada actualã şi în anii urmãtori, este gãsirea şi ajutorarea celor ce dezvoltã activitãţi generatoare de locuri de muncă şi bani la bugetul local, ca premizã a modernizãrii oraşului nostru. Avem nevoie de firme rentabile şi creatoare de locuri de muncã.
Administraţia ţării, centralã şi localã, şi-a arãtat limitele în ceea ce priveşte oferta de locuri de muncã. Dupã cum se vede tot mai puţinã populaţie va lucra în aparatul administrativ. Statul se retrage tot mai mult din gestionarea şi utilizarea resurselor materiale, dezvoltarea serviciilor. Acestea sunt lãsate în sarcina domeniului privat care s-a dovedit a fi cel mai sigur pentru ridicãri calitative în majoritatea domeniilor. Statul va face ceea ce este cu adevãrat nevoie: lansarea, favorizarea şi iniţierea de programe economice ce vor rãspunde oportun nevoilor populaţiei. Statul trebuie să dea o şansă populaţiei. La noi în localitate statul este prezent într-o însemnatã mãsurã în ceea ce se numeşte Primãrie. Bine ar fi dacã Primãria ar gãsi cãile de sprijin pentru cei ce creazã locuri de muncã.
Ce poate face Primãria pentru a favoriza dezvoltarea economicã a oraşului şi mai ales apariţia de noi locuri de muncă?
Rãspunsul este mai amplu şi mã vãd, cu toatã modestia, un deschizãtor de paginã, cu sprijinul Partidului Democrat Liberal din Vãlenii de Munte şi cu vocea sa în Parlamentul României prin dl. deputat Apostolache Mihai. Cu alte cuvinte vã invit la dialog, cetăţeni ai oraşului Vãlenii de Munte, pentru cã sunt sigur cã aveþi şi dumneavoastrã idei constructive şi dreptul de a schimba în bine lucrurile.
Într-o economie de piaţã liberã funcţionarea normalã a legii cererii şi ofertei constituie motorul expansiunii economice şi suportul creşterii standardului de viaţă al populaţiei. Piaţa liberã este scena pe care evoluează în principal marile şi micile companii, întreprinderi mici şi mijlocii, întreprinderi individuale, persoane fizice autorizate, micii producãtori sau prestatori de servicii, etc. Ei sunt cei care realizeazã cca. 90% din Produsul Intern Brut (PIB) – cei care prin ceea ce fac creazã valoare adaugatã. Spre uşurinţa exprimãrii îl vom numi Sectorul Privat. În afarã de contribuþia semnificativã la realizarea PIB el este şi principalul angajator – generatorul de locuri de muncã.
Rãspunsul este mai amplu şi mã vãd, cu toatã modestia, un deschizãtor de paginã, cu sprijinul Partidului Democrat Liberal din Vãlenii de Munte şi cu vocea sa în Parlamentul României prin dl. deputat Apostolache Mihai. Cu alte cuvinte vã invit la dialog, cetăţeni ai oraşului Vãlenii de Munte, pentru cã sunt sigur cã aveþi şi dumneavoastrã idei constructive şi dreptul de a schimba în bine lucrurile.
Într-o economie de piaţã liberã funcţionarea normalã a legii cererii şi ofertei constituie motorul expansiunii economice şi suportul creşterii standardului de viaţă al populaţiei. Piaţa liberã este scena pe care evoluează în principal marile şi micile companii, întreprinderi mici şi mijlocii, întreprinderi individuale, persoane fizice autorizate, micii producãtori sau prestatori de servicii, etc. Ei sunt cei care realizeazã cca. 90% din Produsul Intern Brut (PIB) – cei care prin ceea ce fac creazã valoare adaugatã. Spre uşurinţa exprimãrii îl vom numi Sectorul Privat. În afarã de contribuþia semnificativã la realizarea PIB el este şi principalul angajator – generatorul de locuri de muncã.
Întrebarea este cum poate Primãria contribui la dezvoltarea acestui principal angajator.
Oraşul Vãlenii de Munte are, pe lângã alte particularitãţi, un mare avantaj de care alte localitãţi nu se bucurã: existenţa Parcului Industrial situat în zona numitã Seciu, al cãrui acţionar unic este Consiliul Local al Primãriei Vãlenii de Munte. Parcul Industrial este un generator de venituri pentru bugetul local şi de locuri de muncã pentru locuitorii oraşului nostru. Primãria localitãţii ar putea avea ca obiectiv extinderea perimetrului acestuia în zonele limitrofe prin mij-loace pe care legile ţării le prevãd, precum şi extinderea facilităţilor de care dispune Parcul Industrial – energie electricã, apã, gaze, cãi de acces… spre a le oferi investitorilor.
Oraşul Vãlenii de Munte are, pe lângã alte particularitãţi, un mare avantaj de care alte localitãţi nu se bucurã: existenţa Parcului Industrial situat în zona numitã Seciu, al cãrui acţionar unic este Consiliul Local al Primãriei Vãlenii de Munte. Parcul Industrial este un generator de venituri pentru bugetul local şi de locuri de muncã pentru locuitorii oraşului nostru. Primãria localitãţii ar putea avea ca obiectiv extinderea perimetrului acestuia în zonele limitrofe prin mij-loace pe care legile ţării le prevãd, precum şi extinderea facilităţilor de care dispune Parcul Industrial – energie electricã, apã, gaze, cãi de acces… spre a le oferi investitorilor.
Un alt aspect al problematicii dezvoltãrii Parcului Industrial este relaxarea chiriilor percepute firmelor ce işi desfãşoarã acolo activitatea, în sensul scã-derii lor, adaptându-le la condiţiile de crizã economicã. Voi dezvolta aceastã idee astfel: Criza economicã şi financiarã a avut efecte negative pentru întreprinzãtori începând cu trim. IV al anului 2008. Au scãzut comenzile, producţia, locurile de muncã, încasãrile, etc. Ce nu a scãzut? Bineînţeles, chiria pentru spaţiile închiriate. Mai mult, a fost indexatã cu rata inflaţiei, iar efectele acestei politici au fost neîncasarea la timp a chiriilor, scãderea locurilor de muncã, scãderea impozitelor pe venit încasate la bugetul local şi central din sa-larii, scăderea vărsămintelor de TVA ca urmare a scăderii producţiei.
Partidul Democrat Liberal prin consilierii sãi locali a propus în Adunarea Generalã a Acţionarilor sã elimine indexarea chiriilor cu rata inflaţiei pentru 2011 şi scãderea chiriei cu 20%, obţinându-se în cele din urmã neindexarea chiriei şi diminuarea acesteia doar cu 10%, datoritã vederilor diferite ale consilierilor PNL şi PSD.
Creând un mediu economic favorabil, prin chirii mici, facilitãţi pentru toate utilitãţile, infrastructurã, politici de calificare şi recalificare a forţei de muncã, printr-o publicitate puternicã a acestor condiţii, apare o bunã premizã a atra-gerii de noi investitori – generatori de locuri de muncã.
Creând un mediu economic favorabil, prin chirii mici, facilitãţi pentru toate utilitãţile, infrastructurã, politici de calificare şi recalificare a forţei de muncã, printr-o publicitate puternicã a acestor condiţii, apare o bunã premizã a atra-gerii de noi investitori – generatori de locuri de muncã.
O vizibilitate îmbunãtãţită a unui mediu economic atent monitorizat de Primãria oraşului prin mijloacele de informare actuale trebuie sã fie o intensa şi constantã preocupare a factorului politic local.
Stimularea investitorilor care au construit sau vor construi sedii, secţii de producţie, magazine, restaurante, ateliere, etc. este o altã modalitate de sporire a locurilor de muncã, a taxelor locale ºi centrale. În prezent nivelul de impozitare a construcţiilor aparţinând societãţilor comerciale este la maximul prevazut de Codul Fiscal, adicã 1,5% din valoarea de inventar, deşi limitele legale de impozitare sunt intre 0,25% ºi 1,5%. O aplicare a impozitului la nivelul maxim de 1,5% nu poate fi o modalitate de stimulare a activitaţii economice. Partidul Democrat Liberal prin consilierii sãi locali a propus ca amendament la proiectul de Buget pe anul 2012 scăderea impozitului pe clădiri pentru societăţi comerciale de la 1,5% la 1% din valoarea de inventar. Amendamentul a fost respins de consilierii PSD şi PNL.
Stimularea investitorilor care au construit sau vor construi sedii, secţii de producţie, magazine, restaurante, ateliere, etc. este o altã modalitate de sporire a locurilor de muncã, a taxelor locale ºi centrale. În prezent nivelul de impozitare a construcţiilor aparţinând societãţilor comerciale este la maximul prevazut de Codul Fiscal, adicã 1,5% din valoarea de inventar, deşi limitele legale de impozitare sunt intre 0,25% ºi 1,5%. O aplicare a impozitului la nivelul maxim de 1,5% nu poate fi o modalitate de stimulare a activitaţii economice. Partidul Democrat Liberal prin consilierii sãi locali a propus ca amendament la proiectul de Buget pe anul 2012 scăderea impozitului pe clădiri pentru societăţi comerciale de la 1,5% la 1% din valoarea de inventar. Amendamentul a fost respins de consilierii PSD şi PNL.
Acest articol se doreşte a fi începutul unui dialog cu cetãţănii pentru a construi un mediu economic favorabil dezvoltãrii de viitor al Oraşului Vãlenii de Munte.
Ec. Constantin IONIŢÃ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu