EDITORIAL 14
De ce am, oare, impresia că istoria neputinţei şi a înfrângerii se poate repeta? Mă întreb acest lucru pentru că încep să realizez că nu este suficient să îmi aduc aminte de tentaţiile mele nihiliste pentru a-mi oferi un răspuns îndestulător şi coerent. Din păcate este mai mult decât atât.Mă refer, în primul rând, la declaraţia făcută de preşedintele ţării, dl. Traian Băsescu, cu privire la inerţia cu care reacţionează sistemul în faţa reformelor de natură juridică şi moral-politică…
Mă refer, în al doilea rând, la singurătatea ministrului Monica
Macovei. O singurătate vecină, aproape, cu exilul (mai ales după recent adoptata moţiune simplă de către Senatul României). O singurătate don quijotescă într-un sistem împănat, vorba preşedintelui, de tot felul de băieţi şi fete care trag zdravăn frâna de mână a reformei. Ministrul Justiţiei se confruntă cu o realitate pe cât de complicată, pe atât de periculoasă. Căci reformarea sistemului, cât şi lupta împotriva corupţiei generalizate se bazează pe pârghiile sistemului: pe infrastructura sa, pe oamenii săi, pe logica funcţionării sale! Cred din ce în ce mai mult că toată această luptă bate pasul pe loc nu pentru că nu ar exista o voinţă politică, ci pentru că voinţa politică a devenit insuficientă.
Macovei. O singurătate vecină, aproape, cu exilul (mai ales după recent adoptata moţiune simplă de către Senatul României). O singurătate don quijotescă într-un sistem împănat, vorba preşedintelui, de tot felul de băieţi şi fete care trag zdravăn frâna de mână a reformei. Ministrul Justiţiei se confruntă cu o realitate pe cât de complicată, pe atât de periculoasă. Căci reformarea sistemului, cât şi lupta împotriva corupţiei generalizate se bazează pe pârghiile sistemului: pe infrastructura sa, pe oamenii săi, pe logica funcţionării sale! Cred din ce în ce mai mult că toată această luptă bate pasul pe loc nu pentru că nu ar exista o voinţă politică, ci pentru că voinţa politică a devenit insuficientă.Sistemul are propria sa autonomie. Cvasieşecul de până acum al reformelor îmi este teamă că reprezintă expresia imposibilităţii sistemului de a se autonega!
Se poate, aşadar, aştepta cineva la minuni? Eu, unul, nu.
Să vedem ce şanse va avea proiectul noului Cod Penal propus spre dezbatere publică de către Monica Macovei. Va trece el, în final, de Parlamentul României?
Gh. BURDUJAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu