miercuri, 3 august 2011

La poalele Muntelui Roşu, în staţiunea Cheia, a avut loc prima ediţie a Festivalului Rododendronului.
Muntele Roşu este motivul pentru care s-a ales ca locul desfăşurării acestui deosebit eveniment să fie Staţiunea Cheia/Măneciu – Ungureni – judeţul Prahova.
Rododendronul este, de fapt, bujorul de munte foarte răspândit în zona Cheia. Există o explicaţie care spune că numele muntelui este dat de faptul că era acoperit de rododendroni care, în momentul când înfloreau (sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie), înroşeau întregul versant.
Primăria Comunei Măneciu, alături de Asociaţia Pentru Dezvoltare Locală Valea Teleajenului şi Biroul Parlamentar al Domnului Deputat Mihai Cristian Apostolache (Colegiul 5 – Valea Teleajenu-lui), au făcut posibilă organizarea acestei manifestări – prilej de a ne bucura de frumuseţea locurilor încărcate de istorie, cu Mănăstirile Suzana, Cheia şi legendele lor, Muzeul de Antropologie Francisc Rainer, Muzeul Florilor de Mină şi de  întreaga staţiune Cheia – o permanentă atracţie pentru iubitorii muntelui şi naturii în toată splendoarea ei. Deschiderea oficială a Festivalului Rododendronului,  a aparţinut domnului Primar al Comunei Măneciu-Ungureni.
CUVÂNTUL DOMNULUI PRIMAR AL COMUNEI MĂNECIU,  ŞTEFAN LUPU:
“Să vă zic bună seara, să vă zic bună ziua, mai bine vă zic bine aţi venit!
Domnule prefect Adrian Florin Dobre şi domnule deputat Mihai Cristian Apostolache, am onoarea să vă prezint publicului din Cheia – Măneciu. Deasemeni se află alături de noi o delegaţie din Turcia, la nivel de primar, precum şi domnul director al Centrului Judeţean de Cultură, domnul Manolache. Le spun tuturor bine au venit la noi şi să nu ne uite niciodată, pentru că suntem oameni buni. Ieri, domnul deputat Mihai Apostolache mi-a spus să mă rog să nu plouă astăzi în Cheia. Aseară am fost la mănăstire, la măicuţe, am stat toată noaptea, m-am rugat, iar azi dimineaţă am venit la Cheia să spun Părintelui Stareţ că am fost un băiat cuminte. Şi m-a ascultat Dumnezeu.
Vreau să anunţ prezenţa la acest festival a unor oameni de seamă, profesori universitari şi a altor personalităţi: prof. univ. dr. ing. Alexandru T. Bogdan, profesor universitar Gheorghe Mărmureanu de la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului, profesor doctor Constantin Teodorescu, profesor doctor Marian Neagu, istoricul şi scriitorul Alex Mihai Stoenescu, profesorul Alexandru Mironov, profesor Denis Diaconescu, general în rezervă Emil Streinu şi Părintele Protoiereu Florin Botârcă.
Să vă spun câteva cuvinte despre Comuna Măneciu:
Suprafaţa: 23.650 de hectare, populaţie: 11.300 de locuitori. Este compusă din 7 sate printre care şi Staţiunea Cheia. Localitatea Cheia s-a format în jurul Mănăstirii care a luat fiinţă în anul 1890.  În 1938, avea 45 de călugări (dintre care 30 erau din Ardeal, 14 munteni şi un oltean). În anul 1994 deja existau 32 de gospodării, iar în momentul de faţă sunt 117 gospodării, 785 de case de vacanţă, 3 hoteluri şi 32 de pensiuni. Staţiunea Cheia are un potenţial extraordinar de dezvoltare, având în vedere că se află la 70 de kilometri de Ploieşti şi 130 de kilometri de Bucureşti, şi tot la 70 de kilometri de Braşov. Atracţia principală a staţiunii o reprezintã aerul puternic ozonat, bogat în ultraviolete şi ioni negativi şi presiune scăzută. Deasemenea frumuseţea naturală a pădurilor de foioase şi de conifere, dar şi Muntele Ciucaş, Muntele Zăganu, Muntele Bratocea care cuprind diferite forme de relief interesante, precum “Babele la sfat”, “Turnul Goliat”, “Mâna Dracului”!
Am organizat acest festival cu sprijinul domnului Deputat Mihai Apostolache căruia îi mulţumesc, şi cu sprijinul Asociaţiei Pentru Dezvoltare Locală Valea Teleajenului. Am făcut acest lucru pentru revigorarea turismului în Staţiunea Cheia şi pentru a sensibiliza autorităţile judeţene şi guvernamentale pentru a demara investiţii masive în staţiunea Cheia. Vreau să vă informez în acest sens că drumul spre Muntele Roşu va fi modernizat în acest an iar demersurile pentru scoaterea din circuitul silvic al terenurilor necesare pentru pârtia de schi, sunt spre finalizare şi sperăm ca anul acesta sau cel târziu anul viitor să înceapă lucrările la pârtia de schi care va avea o lungime de 1650 de metri şi o declinitate de 420 de metri. În încheiere vreau să vă mulţumesc tuturor primarilor, viceprimarilor, consilierilor locali din localităţile Starchiojd, Bătrâni, Poseşti, Ceraşu, Drajna, Teişani, Izvoarele pentru că au fost alături de noi într-un mod activ şi nu doar cu prezenţa. Mulţumesc sponsorilor acestui festival şi vă zic distracţie plăcută. A dat soarele!”
CUVÂNTUL DOMNULUI PREFECT, ADRIAN FLORIN DOBRE
“Bună ziua tuturor! Mă bucur să mă aflu la prima ediţie a acestui festival. A fost un efort deosebit, şi ştiu asta, din partea domnului deputat Mihai Apostolache împreună cu domnul primar Ştefan Lupu. Îi felicit pentru ceea ce au reuşit să organizeze.
Într-adevăr ne aflăm într-o zonă deosebit de frumoasă: în spatele nostru se află Muntele Zăganu şi Muntele Ciucaş. Facem eforturi deosebite ca să aducem aceşti munţi mai aproape de oameni, prin investiţii, prin infrastructură şi vom realiza acest lucru cu si-guranţă. Vã urez distracţie plăcută şi cât mai multe zile cu soare”.
CUVÂNTUL DOMNULUI DEPUTAT, MIHAI CRISTIAN APOSTOLACHE
“Vă spun şi eu bună ziua şi mă bucur că ne revedem astăzi în acest cadru deosebit şi iată vremea ţine cu noi, sper să ţină cu noi în toate aceste trei zile ale Festivalului Rododendronului. Vreau să salut şi eu prezenţa în mijlocul nostru a delegaţiei din Turcia care ne onorează astăzi şi sper ca zilele următoare să se încheie şi protocolul de colaborare între localitatea Măneciu şi localitatea Şarkoy din Turcia, pentru că dorim să avem o legătură permanentă între cele douã localităţi şi, sper eu, după această etapă de încheiere a protocolului de colaborare să urmeze şi etapa de înfrăţire, astfel încât schimburile dintre cele două localităţi să se deruleze într-un sens pozitiv pentru ambele zone. Sunt convins că acest lucru se va întâmpla cu siguranţă. Mă bucur, de asemenea, că am reuşit, împreună cu Primăria Măneciu, dar şi cu oamenii deosebiţi din Cheia să organizăm această acţiune. Îmi doresc foarte mult ca şi vremea să ţină cu noi până la final, pentru că sunt convins că va fi o reuşită pentru toată lumea prezentă aici, atât turişti cât şi producători, cât şi toţi care vor să vadă ce se întâmplă la Cheia, să respire aer curat, să asiste la Conferinţa care se va desfăşura atât astăzi, cât şi în cursul zilei de mâine. Să participe deasemenea şi la celelalte acţiuni stabilite în program. Totodată vreau să mulţumesc şi eu primarilor din celelalte localităţi, atât celor prezenţi, cât şi celor care nu sunt prezenţi, dar care au avut grijă să ne sprijine prin trimiterea ansamblurilor folclorice din localităţile dumnealor. Nu vreau să vă vorbesc mult. Vă doresc distracţie plăcută, multă sănătate şi să ne bucurăm cu toţii”.
CUVÂNTUL DOMNULUI COSTEL MANOLACHE
“Vreau şi eu să remarc faptul că domnul deputat Mihai Apostolache este unul dintre cei activi din judeţul Prahova. L-am întâlnit în diverse activităţi şi bine ar fi să întâlnim şi alţi deputaţi în asemenea activităţi aşa cum o face şi a făcut-o totdeauna domnul deputat Mihai Apostolache. La fel, permiteţi-mi să-l felicit şi pe domnul Chivăran care e un tip foarte activ şi este alături de tot ceea ce se face frumos şi bine pe această Vale a Teleajenului. Încă o dată să vă bucuraţi de ziua aceasta frumoasă şi închei spunându-vă că eu sunt încântat că Măneciu, mănăcenii au adus acest festival al Rododendronului şi l-au făcut aici. De ce vă spun lucrul acesta? De vreo 2-3 ani la Sinaia încercăm să lămurim autorităţile locale să facă un asemenea festival. Şi acolo există rododendron din belşug pe Munţii Bucegi. Iată că mănecenii au luat-o înainte şi-i felicit încă o dată. E o treabă bine făcută şi care, dă Doamne să ajungă, aşa cum a ajuns Universitatea “Iorga”, la un secol de existenţă. Şi fireşte, primarul, să fie şi atunci prezent. Şi nu numai primarul, ci toţi cei care suntem astăzi aici. Vă mulţumesc!”
__________________________________________________________
În cele trei zile ale festivalului au avut loc un târg de produse tradiţionale din zona Văii Teleajenului, concursuri sportive cu premii (fotbal, tenis de masă, skandenberg), un concurs de fotografie cu tema “Cheia turistică – oameni, peisaj, cultură”, dar şi o tombolă şi un cros.
Premiile pentru concursul de fotografie au fost de câte 500, 300 şi 200 de lei, iar participanţii la Tombola Rododendronului au câştigat un miel la lut (premiul I), un tort (premiul II), miere oferită de producătorii din zonă (premiul III), o pizza de un metru (menţiune I) şi cinci litri de ţuică produsă în zona Văii Teleajenului (pentru menţiune II). De asemenea, organizatorii au pregătit pentru participanţii la festival un program folcloric, un foc de tabără şi o discotecă în aer liber.
___________________________________________________________
Către vălenarii noştri
Nu este nevoie să fii demnitar local  pentru a constata sincope în viaţa oraşului. Mai bine zis, dacă vrei să te faci util concetăţenilor, trebuie să priveşti viaţa cu ochii omului de rând care aşteaptă  ca ziua de azi să fie mai bună decât cea de ieri, ca întâmplarea de azi să devină  mai plină  decât cea de ieri. Se pare că maeştrii festivismului cu deprinderi din epoca  trecută se grăbesc sus şi tare să declare că Vălenii de Munte este un oraş al culturii, se întrec în îndeplinirea sarcinilor de plan cultural fixate de la centru şi fac echipe de stranieri care joacă pe terenul local spre a bifa încă o acţiune ruptă de vălenari.
Oraşul culturii nu are o librărie pentru că nu e rentabilă economic, de parcă în cazul culturii e vorba de rentabilitate. Oraşul culturii i-a refuzat marelui dramaturg Valeriu Sârbu, cât încă era pe patul de moarte, titlul simbolic şi binemeritat de cetăţean de onoare acordându-l în schimb unor anonimi care au uitat de oraşul culturii.  Memoria unor personalităţi precum M. R. Paraschivescu se degradează lent dar sigur. Potenţialul uriaş al oraşului nu este valorificat şi, dacă  forurile  conducătoare ignoră, când se  vrea să se producă ceva, apar obstacole, obstrucţii, interdicţii ale căror cauze sunt  obscure şi ţin de micimea umană a celor care decid.
Cazul recentului mediatizat Festival al Rododendronului de la Cheia, ţinut între 1-3 iulie sub egida Asociaţiei pentru Dezvoltarea Văii Teleajenului este un exemplu de reuşită culturală şi totodată un exemplu negativ de abandonare a unei manifestări care ar fi dat strălucire oraşului dacă s-ar fi ţinut aici, cu atât mai mult cu cât nu despre fonduri publice ar fi fost vorba.  Organizat pe mai multe secţiuni care să solicite niveluri de interes şi de participare diferite, festivalul a însemnat conferinţe pe teme de istorie, arheologie, religie, geofizică, parapsihologie şi ecologie susţinute de personalităţi marcante ale  vieţii noastre ştiinţifice.
S-au abordat probleme stringente  cu care se confruntă omenirea şi s-au expus puncte de vedere pertinente pentru ca potenţialul zonei Văii Teleajenului să poată fi valorificat. Istoricul Alex Stoenescu, cercetătorul Emil Străinu, director al Centrului de Cercetări şi Studii Psihotronice şi Geofizică din România, prof. dr. Marian Neagu, director al Muzeului de Arheologie al Dunării de Jos, acad. Alexandru T. Bogdan, director al Centrului de Studii şi Cercetări  de Biodiversitate Agrosilvică, preot protoiereu Florin Boţârcă, prof. dr. Alexandru Mironov, prof. dr. Gheorghe Mărmureanu din cadrul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, general Denis Diaconescu, prof. univ. dr. Teodorescu Constantin – sunt cele mai importante nume care au conferenţiat în faţa unei asistenţe pe măsură, venită la Cheia  din interes pentru  ceea ce s-ar putea numi “turismul  cultural”. Profesori, medici, ingineri, oameni de afaceri, jurişti, studenţi, jurnalişti, factori de decizie ai vieţii social-economice au apreciat calitatea prelegerilor şi au înţeles că numai printr-un efort colectiv de emancipare şi de conlucrare şansele României şi ale Văii Teleajenului devin realitate într-un ideal de dezvoltare globală.
Organizat cu bun gust, într-o atmosferă plină de pitoresc şi  absolută civilizaţie, târgul de produse tradiţionale a demonstrat că industria casnică şi artizanală  este aici  viguroasă şi vine în întâmpinarea nevoilor cotidiene cu produse  ecologice şi tradiţionale răspunzând astfel imperativului de accentuare a identităţii în procesul de comunicare globală.
Produsele tradiţionale acopereau medicina naturistă, gastronomia locală tradiţională, artizanatul textil şi lemnos, mica industrie meliferă şi fructiferă. Spectacolul în aer liber de muzică populară susţinut de formaţii şi interpreţi locali a dat un farmec de culoare festivalului, ca şi focul de tabără uriaş din preajma  discotecii. Premiile cu totul inedite şi consistente, oferite la metru din produsele tradiţionale pentru artă fotografică având ca subiect Valea Teleajenului, pentru campionii sportivi nu numai că au răsplătit efortul participanţilor, ci au confirmat şi fantezia şi bunul gust al organizatorilor.
Prezenţa prefectului Adrian Dobre, a deputatului Mihai Apostolache, a  consilierului judeţean Gabriel Chivăran, a numeroşi   locuitori  din Valea Teleajenului, majoritatea vălenari, a presei locale şi naţionale a consfinţit reuşită unei manifestări de promovare a culturii şi a civilizaţiei moderne şi tradiţionale, ca să nu mai vorbesc de profitul agenţilor economici implicaţi în manifestarea care a depăşit cotele aşteptărilor.
M-am numărat printre organizatorii acestui festival care a beneficiat şi de sprijinul Primăriei din Măneciu. La ceasul bilanţului, mă întreb ce ar fi însemnat manifestarea aceasta dacă cei care conduc oraşul ar fi înţeles cât de utilă ar fi fost manifestarea pentru prestigiul Vălenilor de Munte, mai presus de partide, orgolii mărunte, interese de grup ori pur şi simplu indiferenţă. Răsfoiţi presa, navigaţi pe internet şi vorbiţi cu cei din Cheia şi din Măneciu, dar mai ales cu vălenarii  care au participat. Veţi constata că realmente oraşul culturii a devenit mai sărac cu o maifestare care i-ar fi sporit prestigiul şi care i-ar fi bucurat pe concetăţeni confundaţi de cele mai multe ori cu o masă de manevră electorală.
Consider că întoarcerea permanentă la cetăţean este primul imperativ al aleşilor locali, oricare ar fi steagul sub care defilează, şi că deasupra steagurilor diverse flutură pentru totdeauna tricolorul şi renumele aşezării în care locuim.
Daniel STOIAN 
consilier al oraşului 
Vălenii de Munte

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu