vineri, 12 noiembrie 2010

UNDE SE DUC BANII DIN BUGETUL LOCAL

România traverseazã o crizã economicã şi financiarã fãrã precedent! Tãvãlugul american s-a rostogolit peste întreaga Europã, mai puţin peste Asia.  La nivelul fiecãrei naţiuni, Criza  a spulberat multe orânduieli care fãceau ca viaţa sã fie mai bunã. Lumea a început sã înţeleagã faptul cã mãsurile de austeritate se impun ca obligativitate responsabilã pentru diriguitorii ţãrii. Cu toate acestea, la nivelul oraşelor, al localitãţilor de orice rang, Criza nu se manifestã identic, ea nu este la fel pentru toatã lumea. Existã primãrii care îşi închid porţile, precum existã primãrii care înfloresc. Printre acestea din urmã se numãrã şi Primãria  Vãlenii de Munte. Primãria noastrã are bani! Altfel nu se explicã risipa fãcutã pentru   gloria personalã a primarului şi a protejaţilor sãi. Sau, într-un limbaj academic, pentru “promovarea activitãţii Primãriei”.  Nu e prima datã când ne întrebãm, fãrã niciun pic de retoricã: ce are de promovat o instituţie (cea mai importantã din localitate!) aflatã oricum în centrul atenţiei generale?! De ce doreşte domnul primar, Mircea Niţu, sa-şi facã publicitate, sã-şi “promoveze activitatea”? El care ar trebui sã fie cel dintâi interesat întru gospodãrirea cu chibzuinţã a banului public?!    Tocmai când toate instituţiile statului reduc drastic cheltuielile de orice naturã,  când oamenii sunt trimişi în şomaj,  primarul nu are nicio jenã în a risipi banul public sub diverse forme, fie finanţând de la buget o lucrare monograficã de proporţii – a cãrei editare a costat 600.000.000 lei vechi – , fie editând o fiţuicã-ziar, format A4, care subţiazã bugetul local cu încã 180.000.000 lei vechi anual.
DRUMUL BANILOR
În şedinþa Consiliului Local al Oraşului Vãlenii de Munte din data de 30 ianuarie 2009, a fost adoptatã Hotãrârea nr. 5 din 30.01.2009, din care citãm: “Art. 1. Se aprobã suportarea cheltuielilor de editare a lucrãrii “Vãlenii de Munte – natura, instituţii, biografii”, autor Dr. prof. Pârvu Constantin, din bugetul local al oraşului Vãlenii de Munte.Art.2.Editarea se va face în 500 de exemplare, iar cheltuielile de editare se vor suporta  pânã la limita maximã de 300.000.000 lei vechi”.  Dupã nici douã luni de la aceastã hotãrâre de consiliu, Mircea Niţu vine cu un nou proiect de hotãrâre care devine Hotãrârea de Consiliu nr. 18 din data de 31 martie 2009 din care citãm. “Art. 1. “Se aprobã suportarea cheltuielilor de editare a lucrãrii “Vãlenii de Munte – natura, instituţii, biografii”, autor Prof. dr. Pârvu Constantin, din bugetul local al oraşului Vãlenii de Munte. Art. 2. Editarea se va face în 1.000 de exemplare, iar cheltuielile de editare  se vor suporta pânã la limita maximã de 600.000.000 lei vechi”. Pentru ziarul-fiţuicã, primarul Mircea Niţu nu a mai considerat a fi necesar un proiect de hotãrâre pe care sã-l supunã spre adoptare Consiliului Local. Decizia de a edita un ziar care sã-i laude activitatea şi “mãreţele-i realizãri” a luat-o de unul singur, dar tot pe banul public, al cetãţeanului contribuabil.
600.000.000 LEI! Atât a costat editarea lucrãrii monografice, o lucrare plinã de inexactitãţi, un amalgam necenzurat de informaţii, de cele mai multe ori, inutile. O lucrare în care confuzia şi eroarea se aflã la ele acasã. Iatã câteva exemple ilustrative: 1.: La pagina 392, fotografia doamnei Chivu Carmen se aflã în locul fotografiei doamnei Maria Diaconu (şi viceversa); 2.: În dreptul textului  bibliotecarei Cotunã Marilena (care nu are fotografie) se aflã poza doamnei Luiza Cotunã – profesoarã de limba englezã. La pagina 346, în textul dedicat lui Valentin Emil Muşat, se specificã faptul cã acesta ar fi fost “redactor şef al ziarului Vãlenii (primele şase numere)”. Ceea ce este fals! De la înfiinţare şi pânã în prezent singurul redactor şef al ziarului “Vãlenii” s-a numit Gh. Burdujan. “Personalul Centrului Cultural “Nicolae Iorga” este alcãtuit dintr-o singurã persoanã: Iulia Mãrgãritescu (pag. 453), cãreia i se dedicã un spaţiu mai amplu decât academicianului Mircea Maliţa. Şi exemplele ar putea continua. Lucrarea costã 850.000 de lei vechi, iar cei care o posedã, în mare parte, au fost obligaţi s-o cumpere.
(continuare în numãrul viitor)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu